Vizita ÎPF Patriarh Kiril în Moldova este un subiect delicat. Unii i-au atribuit doar conotaţii politice, alţii doar religioase, dar aceasta reprezintă, totuşi, o ocazie de reîntărire a "poziţiilor" Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul Republicii Moldova.
Întrebarea care macină este legată de oportunitatea acestei vizite şi de necesitatea "întăririi" acestor "poziţii". Nu vreau să insist asupra avionului personal din dotarea BORu, cu care a aterizat patriarhul pe aeroportul din Chişinău, nici asupra scenei improvizate din faţa catedralei metropolitane, unde sanctitatea sa parcă nu a oficiat slujba divină, ci un spectacol (mai indicat era în incinta Bisericii) şi nici măcar nu vreau să mă refer la cromatica verde care a împânzit zona din parcul Catedralei "Adormirea Maicii Domnului" (cu toate că verdele este culoarea islamului, pe când a Bisericii creştin-ortodoxe, adică ale celei de tip bizantin, culorile sunt galben-negru).
Ceea ce mă preocupă ţine de desfăşurarea evenimentului în sine, de servitutea de care au dat dovadă prelaţii Mitropoliei (Întregii!) Moldove. Mi se pare un detaliu esenţial, în condiţiile în care, în Biserica Ortodoxă, toţi arhiereii, indiferent de titlul purtat - patriarh, mitropolit, arhiepiscop, episcop - trebuie să se considere egali. De aici îmi apare nedumerirea: câtă autoritate şi câtă autocefalie mai poate avea Mitropolia Moldovei, dacă şi cu această ocazie şi-a manifestat obedienţa?
Al doilea aspect ţine tocmai de această relaţie de "subordonare". Altfel spus, dacă există Partriarhia Ecumenică de la Constantinopol, în frunte cu ÎPF Bartolomeu, considerat primus inter pares dintre toţi partiarhii, de ce Mitropolitul Vladimir a căutat şi încă mai caută să intre în graţiile Patriarhului de la Moscova? De ce acesta nu demonstrează o aceeaşi receptivitate faţă de BOR, faţă de Patriarhul Daniil? Mai ales că toate Bisericile Ortodoxe se află într-o comuniune euharistică, iar apropierea lingvistică a majorităţii populaţiei (deci şi a enoriaşilor) de Patriarhia Română este evidentă.
Al treilea aspect este legat de statutul BORu. În articolul publicat de Vlad Cubreacov http://cubreacov.wordpress.com/2011/09/06/recursul-patriarhiei-moscovei-la-etnolingvistica-sau-manipularea-prin-limbaj-ca-procedeu-de-mentinere-a-puterii-canonice/ Statutul Patriarhiei Moscovei prevede (art.1) că "Biserica Ortodoxă Rusă este o Biserică multinaţională". Terminologia utilizată nu ţine nici măcar de tradiţia dogmatică, potrivit căreia Biserica Creştină este una "universală" (adică toţi sunt egali în faţa Domnului). Admitem că "universal" se traduce din greaca veche drept "katolikos", ceea ce ar "ştirbi" din diferenţele dintre catolici şi ortodocşi (fapt indezirabil, se pare, în rândul clerului rus), dar subliniem următoarele: căderea Constantinopolului în 1453 şi eşecul unirii (în cadrul Conciliului de la Ferrara-Florenţa, 1438-1439) au dus la cristalizarea Bisericilor Creştin-ortodoxe naţionale, precum cea sârbă, greacă, română, bulgară etc. În asemenea situaţie, spaţiul canonic rusesc nu poate include Republica Moldova, din simplul considerent că majoritatea cetăţenilor RM sunt, volens-nolens, aderenţii unei alte Biserici Ortodoxe - cea Română. Şi acest moment nu ţine de un capriciu geopolitic, ci de o realitate istorică, demonstrabilă prin faptul că până la 1812, în Basarabia exista de 400 de ani o Mitropolie a Moldovei (a se vedea: http://www.istoria.md/articol/68/Mitropolia_Moldovei___%C3%AEntemeierea), iar în perioada interbelică, după obţinerea rangului de Patriarhie de către BOR (1924), Mitropolia Basarabiei a revenit în albia sa.
În fine, percepţia unei părţi a populaţiei relevă faptul că Patriarhul Kiril pare să se fi erijat în postura de monarh. Or, inexistenţa unui împărat al creştinilor înseamnă şi inexistenţa unui patriarh al tuturor credincioşilor în Isus Hristos, căci în Bizanţ, biserica şi monarhia erau indivizibile.
În loc de P.S.: "Acestea vi le-am grăit, ca întru mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea" (Evanghelia după Ioan, 16.33).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu