Speculaţiile pe seama aşa-numitelor "atacuri raider" au devenit o normalitate în peisajul public din R. Moldova. Este cunoscut faptul că Şăfu, campion en titre al "sportului" de isterizare a opiniei publice cu privire la presupusele atacuri raider, a beneficiat de capital politic de pe urma acestora. Urmează să aflăm şi cine sunt beneficiarii capitalului financiar. Întrucât cazul Băncii de Economii a intrat într-un declin mediatic derizoriu, s-a purces la "reabilitarea" unui alt caz.
Într-un comunicat de presă emis de către BC "Moldova-AgroindBank" SA, în data de 27 mai a.c., se precizează că "banca, organele de conducere ale acesteia, precum şi acţionarii băncii, au devenit ţinta unor acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concentrat". În acest sens, nu sunt prezentate careva probe, care ar demonstra fără tăgadă că presupuşii raideri au acţionat concentrat. Motiv pentru care, Banca Naţională a Moldovei a emis, în data de 3 iunie, un comunicat de presă prin care anunţă că "examinează în prezent datele disponibile cu referire la tranzacţiile în cauză şi este în aşteptarea unui răspuns oficial la solicitarea adresată către autoritățile competente cu privire la orice informație relevantă în acest sens. De asemenea, Banca Naţională a solicitat de la noii acţionari ai băncii informaţiii oficiale despre identitatea acestora, identitatea beneficiarilor efectivi, a administratorilor, despre cotele substanțiale de participare în capitalul altor persoane juridice şi alte informații necesare pentru identificarea existenței sau inexistenței activității concertate a acționarilor respectivi". Prin urmare, guvernatorul BNM acţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi nu întreprinde careva măsuri înainte de a se documenta. Anume o asemnea abordare nepărtinitoare, conformă intereselor statului, este necesară în asemenea situaţii.
În acelaşi comunicat al MAIB, menţionat mai sus, se declară că "Operaţiunile suspecte cu pachete considerabile de acţiuni ale BC "Moldova Agroindbank" SA, au fost efectuate prin intermediul şi în cârdăşie cu Registratorul independent "Registru-Corect", care a favorizat transferurile ilegale de acţiuni emise de bancă". În răspunsul celor de la "Registru-Corect" sunt dezavuate acuzaţiile ca fiind nefondate şi se accentuează că "în situaţia în care acţionarii Băncii au prezentat setul necesar de documente, prevăzut de legislaţie pentru înregistrarea tranzacţiilor cu acţiunile Băncii şi nu a existat vreo interdicţie a organelor competente de a înregistra tranzacţiile cu acţiunile MAIB, Registratorul nu a avut dreptul şi niciun temei să refuze înregistrarea tranzacţiilor, fiind obligat în acest sens de legislaţia în vigoare". Totodată, Registratorul independent informează că "Nu poate fi vorba de anumite atacuri raider sau fraude, după cum afirmă conducerea MAIB, în condiţiile în care proprietarii acţiunilor au încheiat contracte de vânzare - cumpărare a acţiunilor, iar cumpărătorul a achitat costul lor conform prevederilor contractuale, ce a fost acceptat de către vânzător".
Într-un material realizat de către Oleg Kosîh, autorul se întreabă de ce un conflict de interese dintre unii acţionari ai Băncii Moldova-Agroindbank şi conducerea acesteia a fost declarat ca fiind un "atac raider", mai ales că preşedintele băncii, doamna Natalia Vrabie, nu deţine nicio acţiune la instituţia bancară pe care o conduce, fiind, de fapt, un angajat al acţionarilor. Un alt aspect intrigant, menţionat în articolul domnului Kosîh, se referă la un comunicat de presă al Procuraturii Generale, în care se precizează că "procurorii au stabilit că, în baza unor contracte încheiate de către persoane ce gestionează Banca Comercială "Moldova Agoindbank" SA cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare (Legea instituţiilor financiare şi ale Regulamentului privind tranzacţiile cu persoanele afiliate băncii) pe parcursul anilor 2004-2006, conform estimărilor prealabile, instituţia a transferat pentru acordarea serviciilor de executare a lucrărilor de reparaţie şi recostrucţie a băncii şi filialelor sale suma de circa 13,9 mln. lei unor firme afiliate. Deşi legislaţia nu permite încheierea unor astfel de contracte cu firme afiliate, printre acestea, figurează şi trei întreprinderi ale căror fondator este Trofim Vrabie, soţul preşedintelui BC "Moldova Agroindbank" - Natalia Vrabie. Astfel, persoanele care gestionează BC "Moldova Agroindbank" SA, folosind intenţionat situaţia de serviciu, în rezultatul punerii în aplicare a acestor scheme frauduloase, în interes personal, au cauzat daune în proporţii deosebit de mari intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acţionari ai băncii".
Pe site-ul Bursei de Valori a Moldovei, la rubrica Statistica > Statistica tranzacţiilor din ultima lună > statistica 29.04 - 03.05, figurează doar o singură tranzacţie cu acţiunile MAIB, din data de 03.05.13, efectuată la ora 14:31, aceasta fiind de tip vânzare-cumpărare, iar cele 12 acţiuni vândute au fost estimate la suma de 13.200 lei. Despre tranzacţiile efectuate în lunile martie-aprilie nu există careva date. În tot cazul, orice tranzacţie efectuată prin intermediul bursei de valori este legală, din moment ce funcţionează principiul licitaţiei şi al consensului comun dintre vânzător - cumpărător.
Într-o investigaţie a Ziarului de Gardă, în care este indicată opinia unor reprezentanţi SIS, fără a fi specificată funcţia şi numele acestora, probabil sub protecţia anonimatului, se precizează că "S-a constatat o continuitate a tranzacţiilor cu acţiunile în favoarea companiilor off-shore, unde verificarea bonităţii financiare a acestora, precum şi a beneficiarilor efectivi, crează dificultăţi în investigaţii, ceea ce permite eventualelor grupuri de persoane ce stau în umbră să-şi realizeze scopurile de acaparare a acţiunilor. Până în prezent, tranzacţiile cu acţiunile MAIB au concentrat pachetele minoritare de acţiuni în proprietatea firmelor off-shore. În consecinţă, a fost iniţiat un dosar de urmărire penală, instrumentat de Procuratura Generală (PG)". Înţelegem temerile presupuşilor ofiţeri de securitate, privind dificultatea investigării cazului, dar, în acelaşi timp, semnalăm lipsa unui cadru normativ în privinţa transparenţei tranzacţiilor în care sunt implicate firmele off-shore. De asemenea, nu se cunoaşte poziţia foştilor acţionari, motiv pentru care este superfluă orice tentativă de culpabilizare a actualilor proprietari de comiterea unor infracţiuni. Până la urmă, tranzacţiile de vânzare-cumpărare se prezumă a fi legale până la proba contrarie demonstrată în instanţa de judecată, iar conducerea unei instituţii bancare, care nu deţine acţiuni la banca pe care o gestionează, nu ar trebui să se lanseze într-o campanie mediatică denigratoare pentru însăşi imaginea instituţiei pe care o reprezintă. Cu alte cuvinte, cine anume de la banca comercială trebuie să treacă pe banca acuzaţilor este încă neclar.
Corneliu Gandrabur afirmă pe blogul său următoarele: "conflictul dintre acţionarii şi conducerea MAIB trebuie să se petreacă în culise, iar pe cale amiabilă să fie rezolvată problema, iar clienţii instituţiei nici să nu ştie şi să nu aibă de suferit în urma acestor presupuse atacuri". Subscriem acestei opinii.
Bloggerul Grigore Vieru susţine că isterizarea mediatică, demarată de conducerea MAIB, a fost rezultatul solicitării din data de 21 mai, depuse de către 6 dintre cei 7 noi acţionari, de a fi convocat Consiliul de Conducere al Băncii. Concluzionând, autorul afirmă că "dacă acuzaţiile aduse dnei Vrabie sunt fondate, atunci asistăm la un adevărat atac raider din partea celor care conduc această bancă şi nu a noilor acţionari".
În fine, Veaceslav Balacci este îngrijorat de faptul că "din vara lui 2011 MAIB ne-a tot obişnuit cu.. comunicate, mai nou aruncate în presă noaptea, în care se vorbeşte că banca ar fi ţinta unor atacuri din partea unor raideri. Nu ştiu dacă modul acesta de a acţiona este unul tocmai loial intereselor băncii în particular şi pieţii bancare a ţării în general. Or specificul activităţii bancare face ca imaginea publică proastă să fie în stare să dărâme şi cea mai bine pusă la punct instituţie".
Mai răbdăm puţin şi vom afla deznodământul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu