Pacta sunt servanda

   Recent, opoziţia parlamentară a devenit, peste noapte, atotcunoscătoare în materie de jurisprudenţă europeană. Faptul se explică prin acutizarea senzaţiei de nimicnicie, ca urmare a unei lovituri de graţie aplicate de către fosta majoritate parlamentară în data de 27.07.2012, atunci când a fost interzisă utilizarea şi propagarea simbolisticii regimului totalitar comunist.

    În cadrul şedinţei plenare a Parlamentului RM, din data de 21.03.2013, deputatul comunist Iurie Muntean a declarat următoarele (min. 01:45 - 03:27):

Având în vedere multiplele încălcări, comise în cadrul adoptării, inclusiv cele ale Constituţiei Republicii Moldova şi, în special, în ceea ce priveşte dreptul la libera exprimare şi dreptul la asociere, precum şi incompatibilitatea cu Convenţia şi standardele Uniunii Europene din domeniu, fapt ferm confirmat prin Hotărârea Comisiei Consiliului Europei pentru Democraţie prin Drept, cunoscută ca Comisia de la Veneţia, în data de 8 martie a.c., reiterăm propunerea de includere în ordinea de zi a proiectului Hotărârii nr. 2109 din 26.09.2012, privind abrogarea Hotărârii privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar din RSSM nr. 191 din 12.07.2012 şi proiectul Legii nr. 2110 din 26.09.2012 privind modificarea unor acte legislative ce prevede abrogarea normelor introduse prin legea privind completarea unor acte legislative nr. 192 din 12.07.2012, prin care, de la 1 octombrie 2012, se interzice simbolica secera şi ciocanul. Adaug că, începând cu anul 2005, prin planul de acţiuni RM-UE, Republica Moldova a recunoscut, prin acest acord internaţional, că recomandările Comisiei de la Veneţia sunt absolut obligatorii pentru Republica Moldova. Deci această remarcă o fac în special pentru marii jurişti Tănase, Ghimpu şi Timofti.

   Întâi de toate, precizăm că o declaraţie politică nu ar merita o atenţie deosebită, întrucât scopul enunţării acesteia rezidă din cu totul alte raţionamente decât în cazul unei declaraţii analitice, a unui discurs ştiinţific sau, pur şi simplu, a unei păreri argumentate. Dar întrucât în Republica Moldova declaraţiile politicienilor sunt, de regulă, în măsură să determine o anumită conduită şi să ne marcheze iremediabil viitorul, vom încerca să explicăm aberaţiile invocate mai sus.

   Deputatul comunist, posedând o limbă de lemn (exemplu "încălcări, comise în cadrul adoptării, inclusiv cele ale Constituţiei Republicii Moldova"), se erijează în postura de versat nu doar al acquis-ului comunitar, ci şi al Hotărârii Guvernului nr. 356 din 22.04.2006, prin care Planul de Acţiuni UE - R. Moldova, adoptat la Bruxelles pe 22.02.2005, a fost aprobat.

   Pentru neavizaţii din Parlament şi nu numai, subliniem că la capitolul 2.1 din acest Plan de Acţiuni se menţionează următoarele:

Consolidarea supremaţiei legii prin sporirea eficienţei puterii judecătoreşti şi a organelor de drept, respectarea corespunzătoare a hotărârilor Curţii Constituţionale.

   De asemenea, în documentul oficial, publicat în Tratate internaţioanale, vol. 38, 2006, p. 401, se insista asupra "executării eficiente a sentinţelor Curţii Europene pentru Drepturile Omului". În rest, nicio referinţă şi, cu atât mai mult, nicio confirmare a faptului că recomandările Comisiei de la Veneţia ar fi devenit "absolut obligatorii" pentru Republica Moldova. În Planul de Acţiuni UE-RM din 2005 se pun bazele cooperării în vederea soluţionării diferendului transnistrean; s-a abordat reforma şi dezvoltarea social-economică, comerţul, piaţa şi reforma regulatorie, circulaţia capitalului, a persoanelor, precum şi alte subiecte.

    În concluzie, declaraţia tovarăşului Muntean poate fi apreciată drept iresponsabilă, mincinoasă şi în necorespundere cu prevederile acordului. O asemenea aberaţie, vociferată în şedinţa plenară a Parlamentului, nu poate decât să dezamăgească partenerii noştri europeni, întrucât nu a vorbit Moş Vasile, ci un "ales al poporului". Altfel spus, nu s-a compromis doar pe sine însuşi, ci a compromis şi imaginea Republicii Moldova. 

***

   Nici preşedintele PCRM nu s-a lăsat mai prejos în declaraţii. În cadrul emisiunii "Fabrika" de la Publika Tv, dânsul a afirmat următoarele (min. 09:33-10:08):

În al doilea război mondial, cum îl numesc unii, eu îl numesc "război pentru apărarea patriei"; în întregime, în acest război mondial, din ‘39 până în ‘45, au căzut peste 50 de mln de cetăţeni ai diferitor state, din cauza fascismului. Ei au pornit toată această zarvă mondială, şi tu, să-ţi ajungă minte să-i pui pe-un cântar pe cei care au luptat şi au apărat lumea întreagă de aceşti fascişti, să-i pui la cântar pe comunişti şi Uniunea Sovietică, eu nu ştiu dacă trebui minte pentru aceasta. Aceasta pe mine mă deranjează oricine n-ar spune-o şi orice post ar ocupa el, aceasta nu contează.

   Dacă necunoaşterea istoriei nu este o crimă, atunci perpetuarea unei dezinformări în spaţiul public de către un deputat este reprobabilă. Altmineri, funcţionarul cărui stat este tovarăşul Voronin, dacă dânsul percepe al doilea război mondial ca fiind "pentru apărarea patriei"? Cărei patrii îi serveşte? Întrebările sunt retorice, întrucât răspunsurile sunt evidente. În continuare, fostul preşedinte declară (min. 21:42-22:57 din aceeaşi înregistrare video):

Pe noi, când eram la guvernare, cine numai nu dorea din această Europă, mare şi mică, şi din această opoziţie care astăzi este la guvernare, numai nu ne educa, fiţi atenţi, că Comisia de la Veneţia a atras atenţia că voi, nu ştiu ce încălcaţi sau aveţi de gând (...) Comisia de la Veneţia hotărăşte că legea despre interzicerea simbolurilor noastre comuniste nu este legală, încalcă articolul 10 şi 11 a Convenţiei Europene, care-i semnată şi de Moldova şi de toate ţările membre a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi băieţii ăştia ies с умным видом şi spun că „Da’ cine-i Comisia de la Veneţia?”, inclusiv Curtea Constituţională, preşedintele – „Da’ ea are drept de a recomanda, dar nu de a obliga” (...) Nu, bun, Comisia de la Veneţia apreciază ca o recomandare, dar însăşi încălcarea acestor articole, 10 şi 11, aceasta este grav ceva sau nu? Lăsăm Comisia de la Veneţia într-o parte. Da, a recomandat.

    Pasărea pre limba ei piere. Cel puţin aşa reiese din paragraful de mai sus. Altfel cum poate fi calificată expresia "interzicerea simbolurilor noastre comuniste"? Reiese că PCRM îşi revendică paternitatea simbolului secerii şi ciocanului, fapt ce contravine statutului Partidului Comunist din Federaţia Rusă: "Коммунистическая партия Российской Федерации продолжает дело КПСС и КП РСФСР, являясь их идейным преемником"; "Эмблемой КПРФ является взаимоувязанные воедино серп, молот и открытая книга". Aşadar, avem un exemplu elocvent de cazuistică, de disconcordanţă în privinţa  succesorilor unei ideologii şi a simbolisticii acesteia. Respectiv, obiectul frustrării comuniştilor moldoveni nu se află la Bruxelles, ci la Moscova, unde partidul condus de Ziuganov şi-a arogat perenitatea simbolului PC(b) din URSS.

   Cu alte cuvinte, asistăm la perpetuarea unei perfide interpretări istorico-politice: PCRM a preluat simbolista regimului totalitar comunist, dar nu doreşte să-şi asume ororile acelui regim (fie şi în plan regional, doar cele din RSSM). Membrii acestei formaţiuni invocă dreptul la liberă exprimare, neadmiţând că în perioada de apogeu a ideologiei şi simbolisticii comuniste (adică în URSS) nu exista un asemenea drept.

   În definitiv, schimbarea la faţă a comuniştilor moldoveni nu este inovatoare. Însă invocarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cu scopul lustruirii imaginii unui partid comunist este, dacă nu zeflemitoare, atunci de-a dreptul insolentă. Sus-numita Convenţie, pe care şi R.Moldova a semnat-o, prevede, în art. 10, al. 2 că "exercitarea libertăţilor ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei sau a drepturilor altora".

   Aşadar, consemnăm următoarele concluzii:

1. Declaraţia politică a deputatului comunist Iurie Muntean este o dovadă de iresponsabilitate, întrucât Planul de Acţiuni UE-RM, adoptat în 2005, nu prevede obligativitatea aplicării recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
2. Preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, a recunoscut public că hotărârea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, din 11.03.2013, are doar statut de recomandare.
3. Articolele din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu trebuie rupte din context şi interpretate fragmentar. Aliniatul 2 al art. 10 al Convenţiei prevede expres posibilitatea aplicării unor restrângeri ale dreptului la liberă exprimare în legislaţia internă a unui stat semnatar.