O tempora! O mores!

   Nu poţi compara o ideologie cu simbolistica unei altei ideologii. După cum nu poate fi comparat sistemul economic al unui stat cu rata şomajului dintr-un alt stat, oricâte tangenţe nu s-ar găsi. Trebuie să compari fie două sisteme economice, fie două rate ale şomajului.

   Cu toate acestea, un jurnalist de pe malul Dâmboviţei a încercat marea cu degetul. Într-un text alcătuit din 9 paragrafe, dânsul a abordat atât recomandarea Comisiei de la Veneţia cu privire la constituţionalitatea legii care interzice utilizarea şi propagarea simbolisticii regimului totalitar comunist în R.Moldova, cât şi ideologiile comunistă, nazistă şi liberală (sau simbolistica acestora, că oricum nu este clar). Şi faptul cel mai grav îl constituie preluarea materialului de către Europa Liberă.

   Prima propoziţie a autorului sună în felul următor:

Comisia de la Veneția a decis că simbolurile comunismului nu pot fi echivalente cu cele ale nazismului

   Nimic mai fals. Nicăieri în Amicus Curiae nu veţi găsi o asemenea concluzie. Nu acesta este subiectul recomandării, ci ne- sau constituţionalitatea legii nr. 192. Nu s-a pus problema echivalenţei dintre simbolurile a două ideologii totalitare, ci dacă norma juridică este euroconformă.

   În continuare, Dan Alexe afirmă că

Cu toată indignarea celor care amintesc că secera si ciocanul au fost folosite de regimuri criminale precum cel al lui Stalin, cel al lui Mao, sau cel al lui Pol Pot in Cambodgia, acea deturnare trecută nu e un argument pentru interzicerea lor. Daca deturnarea unui simbol de către regimuri aberante ar fi un argument pentru interzicerea lui, ar trebui atunci condamnate nu doar secera si ciocanul, dar și crucea si semiluna.

    Întâi de toate, nu cred că cei care cercetează regimurile comuniste ar încerca să deturneze ceva şi, în special, în ceea ce priveşte simbolistica adoptată de regimurile respective. În al doilea rând, şochează nonşalanţa autorului în a caracteriza regimurile criminale ale lui Stalin, Mao sau Pol Pot ca fiind "aberante".

   În ceea ce priveşte comparaţia improprie şi inadecvată dintre simbolul secerii şi al ciocanului, pe de o parte, şi cel al crucii şi semilunei, pe de altă parte, susţinem următoarele:

1. Simbolurile religioase sunt ocrotite de legislaţia cu privire la libertatea de conştiinţă, pe când simbolurile ideologiilor politice sunt garantate prin prisma dreptului la libertatea de exprimare şi la libertatea de asociere. Respectiv, prima categorie a simbolurilor poate fi îngrădită doar de legislaţia cu privire la funcţionarea cultelor, în timp ce simbolurile  organizaţiilor social-politice pot fi limitate de legile cu privire la dreptul de asociere şi de exprimare.
2. Convingerile religioase nu pot fi, astăzi, impuse unei comunităţi, pe când ideile social-politice extremiste pot manipula o societate întreagă (cazul Coreii de Nord, bunăoară).
3. În lume există un singur stat teocratic (Vaticanul) şi câteva state cu o singură religie oficială, cu toate acestea, existenţa altor religii, confesiuni sau culte în aceste state nu este interzisă. În schimb, în cazul regimurilor totalitare, împărtăşirea unei alte ideologii decât cea oficială nu este tolerată, ba chiar este condamnată.
4. Nici creştinismul şi nici islamismul nu sunt ideologii anti-umane, deşi putem identifica excese sau radicalisme ale unor aşa-zişi adepţi ai acestora, pe când ideologiile regimurilor totalitare sunt, prin excelenţă, inumane, datorită urii faţă de reprezentanţii unei anumite rase sau categorii sociale, din simplul motiv că aceştia sunt diferiţi de ceilalţi.
5. În definitiv, nici Isus Hristos, nici Profetul Mahomed (ca întemeietori ai religiilor sus-menţionate) nu au comis vreo crimă împotriva umanităţii, deşi în numele lor au existat păcătoşi care s-au dedat la fapte abdominabile. Pe de altă parte, însă, Hitler şi Stalin sunt cei care au ordonat şi au dirijat exterminările în masă, neavând vreo remuşcare nici măcar faţă de propriile popoare.

   În cele ce urmează, jurnalistul bucureştean susţine că 

In cazul zvasticii, lucrurile sint mai clare: zvastica, unul din cele mai vechi simboluri ale energiei vitale pozitive, figurând pe o înfinitate de obiecte de cult grecesti, indiene sau baltice, a fost deturnată intenționat de ocultismul nazist, care a adoptat-o răsturnată, zvastica  invârtită negativ, in sens opus acelor de ceasornic. Acela e, așadar, simbolul nazist: cel negativ, al ocultistilor sec. al XIX-lea, iar nu zvastica luminoasă de pe vasele grecesti si templele hinduse.

Secera si ciocanul (încă o dată: figurând și azi in stema Austriei) nu au insă nimic ocult si nu au fost adoptate ca însemnele unei ideologii ale urii. Întrebarea este, asadar, daca se pot interzice cu aceeasi rigoare simbolurile unei utopii egalitare (comunismul) si cele ale unei ideologii rasiste si exterminatoare (nazismul). Răspunsul este din start: NU.

   Aici se impune câte o precizare pentru fiecare dintre paragrafele de mai sus.

Primo: Svastica, într-adevăr, este un simbol ancestral. Dar de ce discrepanţele dintre svasticile hinduse sau greceşti şi cele naziste sunt hiperbolizate, însă diferenţele dintre secera şi ciocanul reprezentate pe stema de stat a Austriei şi secera şi ciocanul regimurilor comuniste sunt dinadins estompate?

Ca să fiu mai explicit: atât svastica reprezentată pe un vas de ceramică al culturii miceniene, cât şi cea de pe un templu hindus nu se deosebeşte foarte mult de simbolul regimului naţional-socialist al celui de-al treilea Reich. Toate cele 3 simboluri de mai jos sunt orientate după acele ceasornicului şi reprezintă o cruce echilaterală cu braţele îndoiate la jumătatea acestora în unghiuri drepte. (sursa)

 Iată şi asemănările "izbitoare" dintre secera şi ciocanul de pe stema Austriei (scoase din ansamblul heraldic) şi simbolul comunist:

   

Pentru orice persoană dezinteresată este evident faptul că mânerul secerii din ghearele acvilei de pe stema austriacă este mai alungit decât cel al secerii comuniste, iar vârful ciocanului este reprezentat printr-un dreptunghi, spre deosebire de patrulaterul cu unghiuri inegale din imaginea din dreapta, nemaivorbind că, în primul caz, aceste elemente heraldice nu sunt suprapuse.

   Cu alte cuvinte, similitudinile dintre svascticile hinduse sau greceşti şi cea nazistă sunt mai relevante decât asemănările dintre stema Österreich-ului şi simbolul secerii şi ciocanului, fapt ce nu înseamnă că au existat impedimente de ordin juridic sau politic în a condamna simbolistica regimului totalitar nazist.

   Şi, la urma urmei, comparaţia dintre stema de stat a Austriei şi simbolul comunismului este nepotrivită, deoarece: 

• Austria nu a fost un stat comunist;
• Elementul central al unei steme este scutul şi nu ceea ce ţine în gheare suportul scutului  stemei Austriei, pe când elementul central al stemei URSS a fost anume secera şi ciocanul:

• Semantica ciocanului şi a secerei de pe stema Austriei rezidă din semnificaţia simbolului lanţului rupt (adică "dictatura nazistă", ca urmare a Anchluss-ului) de către seceră şi ciocan (adică de către "rezistenţa" împotriva nazismului reprezentată de către agricultori şi muncitori) şi aceasta diferă de semantica revoluţionară a simbolului comunist.

   Secundo: Este inadmisibil să caracterizezi comunismul doar ca fiind o ideologie "utopică egalitară". Victimile deportărilor forţate, ale colectivizării, ale foametei organizate şi ale execuţiilor fără judecată sunt mărturii concludente ale laturii cât se poate de reale a ideologiei regimurilor comuniste, transpuse în vieţile a milioane de oameni de diferite etnii. Cu riscul de a părea sofist, gândiţi-vă că nazismul s-a manifestat timp de 12 ani, pe un singur continent, pe când comunismul a terorizat şi încă mai terorizează un glob întreg.

  Autorul se complace în aberaţii:

Comunismul si ultraliberalismul nu transmit un simțământ de castă sau superioritate etnică; nazismul, însă, da.

  Să fie oare aşa? Adică exterminarea unor anumite categorii sociale (burghezia, intelectualitatea, ţăranii înstăriţi), nu este oare destinată creării unui "simţământ de castă", iar promovarea limbii ruse oare nu denotă tendinţa de creare a unei "superiorităţi" etniei ruse în raport cu celelate popoare subjugate?

   Finalmente, autorul nu lasă loc de interpretări, întrucât dânsul pare-se că deţine adevărul în ultimă instanţă:

In sfarsit, vorbind de forța selectivă a simbolului, nu e poate o întâmplare că cei care doresc interzicerea secerii si a ciocanului nu vad in același timp nicio problemă în prezența crucilor in sălile de clasă.

   Adică cei care solicită o recompensă morală, prin interzicerea propagării simbolurilor comuniste în spaţiul public, nu sunt altceva decât nişte fundamentalişti creştini. Doar că, vedeţi dvs., nişte fundamentalişti din Consiliul Europei au condamnat crimele regimurilor totalitare comuniste în anul 2006.

   Cât priveşte prezenţa crucilor în sălile de clasă, domnul Dan Alexe poate, în zilele noastre, să-şi dea copiii la o şcoală privată - alegere pe care nu a avut-o în perioada comunistă.

   P.S. Cât de diferite sunt, totuşi, ideologiile comunistă şi nazistă, dacă în 1919-1920 svastica era purtată şi de ostaşii Armatei Roşii?