Ziua I – Elicoptere
pacificatoare survolează spațiul aerian al Republicii Moldova, inclusiv Chișinăul.
Membri și simpatizanți ai unor organizaţii, precum „Liga Tineretului Rus”, s-au
adunat în Piața Marii Adunări Naționale și au urcat pe clădirea Guvernului, pe
Arcul de triumf şi pe Catedrala „Nașterea Domnului”, pentru a-i întâmpina pe
pacificatori. Parlamentul Republicii Moldova se află în vacanță.
Ziua II – Unități de
infanterie ale trupelor de pacificatori ocupă Vadul lui Vodă, punct strategic
de importanță vitală pe Nistru. Președintele Parlamentului convoacă o ședință
extraordinară a legislativului, la care se prezintă doi vicepreședinți și încă
7 deputați, toţi bronzaţi, pardon – reformaţi. Ședința se amână din lipsă de
cvorum.
Ziua III – Proteste
la sediul Primării mun. Chișinău împotriva primarului general. Protestatarii
acuză instituţia de acordarea ilegală pacificatorilor a dreptului de a se
odihni la Vadul
lui Vodă. Ședință extraordinară a Guvernului. Ministrul Educaţiei propune
instalarea unor camere de luat vederi pe Nistru, pentru a supraveghea dacă soldații
pacificatori nu şi-au copiat „examenul” susţinut în 1992.
Ziua IV – Elicoptere
survolează din nou Chișinăul. În regim de urgență apărarea antiaeriană este
dotată cu noi rachete antigrindină. Premierul decide să efectueze o vizită de
lucru la Bruxelles.
În sfârșit, se convoacă ședința extraordinară a Parlamentului, după ce
deputaților li se promite câte o indemnizaţie de 30 000 de lei pentru
tratament medical după fiecare şedinţă plenară. Aflat în vizită la Brigada din Bălți, ministrul
Apărării emite un ordin prin care interzice sinuciderile și împușcarea din
greșeală a camarazilor în Armata Națională.
Ziua V – Noi unități
militare pacificatoare trec Nistrul. Ședința extraordinară a Parlamentului
continuă, sunt adoptate peste 50 de legi în toate lecturile posibile, la
interval de 2 minute. Un deputat neafiliat propune lichidarea unor universități
de stat, pentru a le proteja de un eventual bombardament. Ministrul de Interne
ordonă urgentarea procesului de dotare a poliției cu noi uniforme. Premierul
ajunge la Bruxelles ,
unde nu a fost pus picior de moldovean tocmai de o săptamână. Purtătorul de
cuvînt al şefului statului organizează o conferință de presă, la care anunță că
președintele consideră trupele pacificatoare ca fiind parte agresoare și că va
supraveghea situația din Kiev, unde participă într-o expediţie misionară. Pe
malul drept al Prutului aterizează aeroplane cu țigări de contrabandă refugiate
din Moldova. La spitalul municipal Ignatenco sunt descoperite 4 bormașini
industriale folosite de serviciile de spionaj pacificatoare. Ministerul
Sănătății se autosesizează și promite dotarea spionilor cu bormașini
specializate.
Ziua VI – Unități de
infanterie motorizată ale pacificatorilor trec Nistrul și ajung la intrarea în
Chișinău. Grupe de voluntari, nemulțumiți de activitatea primarului general al
capitalei, formează primele detașamente de partizani în Pădurea Domnească. Președintele
Parlamentului decide să se deplaseze și el la Bruxelles , în ajutorul
premierului. Parlamentul adoptă o Declarație oficială prin care își exprimă
dorința de rezolvare pașnică a conflictului. Autoritățile de la Comrat acuză Chișinăul de
provocări și proclamă independența Găgăuziei, precum și mobilizarea generală pentru
apărarea „patriei istorice”.
Ziua VII – Primele
victime ale conflictului militar pacificator. S-a tamponat automobilul unui procuror cu maşina unui combatant, la intersecţia străzii Calea Ieşilor cu şoseaua Balcani, în timp ce se deplasau
spre front. Vinovat este declarat automobilul poliţiei de patrulare, venit la locul accidentului. Mişcarea „Nu Războiului Mafiot” îşi revendică isprava. Apar și
vești îmbucurătoare: Ministrul Apărării declară ca Armata națională este
pregătită să înfrunte orice agresiune, săpile și lopețile sunt ascuțite, artileria
este dotată cu cei mai calitativi bolovani de piatră și cele mai moderne praștii,
iar baloanele unui operator de telefonie mobilă sunt gata oricând de decolare, după
care-și prezintă demisia. Statul Tuvalu din Oceanul Pacific, aflând (abia acum)
despre înfrângerea lui Ștefan cel Mare la Războieni , își oferă sprijinul militar, în număr
de 10 bărci, care se proconizează să ajungă în portul Giurgiulești într-un an, pentru
a împiedica retragerea turcilor. Între timp, înaintarea trupelor pacificatoare
este împiedicată de drumurile recent reparate care păzesc cu strășnicie
intrarea în capitală. Dar, din păcate, aviația inamică începe bombardarea
princilalelor centre economice şi culturale ale orașului. Cea mai avariată
este Piața Centrală.
(În loc de epilog):
Trezit brusc de orologiu, vădit
îngrijorat și transpirat, suferind de o sete necruțătoare și de o teribilă
durere de cap, demnitarul exclamă: "Tfiu, Doamne, iartă-mă, nu mai sărbătoresc creştinarea Rusiei Kievene!"
Autor: Mihail Iustinian Ţurcanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu