Profil

Fotografia mea
las descrierea mea la discreţia altora.

miercuri, 8 mai 2013

Roşu şi Verde (II)

   Republica Moldova este moştenitoarea Republicii Sovietice Socialiste MoldoveneştiInevitabil, culorile roşu şi verde de pe drapelul RSSM s-au regăsit, simbolic, în data de 3 mai 2013, în plenul Parlamentului R. Moldova. S-au regăsit precum doi tovarăşi îmbătaţi de nostalgie, precum două surori suprinse în acelaşi act de curvărie (politică).
(am eliminat secera şi ciocanul în mod intenţionat)
  Cromatica roşu-verde ne repugnă, însă cu adevărat demnă de dispreţ este compromiterea dezideratului de integrare europeană.
   Angajamentele pe care şi le-a asumat Vlad Filat în calitate de lider al unui partid aflat la guvernare, dar mai ales în postura de prim-ministru, au fost precizate în Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, semnat la 16 decembrie 2010. Astfel, în conformitate cu punctul 2.3.1 din acest acord, care se referă la "Prevenirea şi combaterea crimei organizate, a terorismului şi corupţiei", guvernul condus de Filat s-a obligat să purceadă la
adoptarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea corupţiei şi consolidarea funcţiei anti-corupţie a CCCEC (...) Implementarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea corupţiei, asigurând funcţionarea eficientă a autorităţii independente de combatere a corupţiei.
   Prin Programul de activitate al Guvernului "Integrare europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare (2011-2014)", Filat s-a angajat să respecte principiului separării puterilor în stat şi să garanteze supremaţia legii:
Justiţia independentă este elementul-cheie al statului de drept şi al unei guvernări democratice şi este instrumentul care trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme. Doar un sistem de drept bine organizat poate asigura şi garanta atragerea investiţiilor, lupta cu corupţia, combaterea criminalităţii şi protecţia drepturilor omului. Din aceste considerente, Guvernul va acorda o importanţă deosebită edificării statului de drept (...)
La capitolul "Edificarea statului de drept", subcapitolul "Consolidarea rolului Curţii Constituţionale" al programului de guvernare au fost prevăzute doar două aspecte:
a) Revizuirea criteriilor de selectare a judecătorilor la Curtea Constituţională. Guvernul va promova modificări în legislaţie prin care va fi exclus cenzul de vîrstă şi de vechime pentru a deveni judecător la Curtea Constituţională;  
b) Revizuirea procedurilor de examinare a constituţionalităţii actelor. 
   Prin urmare, nimic din ceea ce şi-a asumat Guvernul Filat atât în faţa cetăţenilor R. Moldova, cât şi a oficialilor europeni, nu indica opţiunea coalizării, fie şi informale, cu PCRM. Oricare dintre legile adoptate în grabă, cu un vădit scop de răzbunare, nu pot fi încadrate în logica angajamentelor şi a responsabilităţilor asumate, întrucât sunt un produs al orgoliului şi al infatuării unei persoane rănite în amorul propriu.
   Vlad Filat nu s-a compromis doar ca demnitar de stat, ci şi ca lider de partid pro-european. Cel care până a accede la putere ne promitea şi ne asigura că vom avea "Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti", în Vinerea Mare ne-a demonstrat că dânsul nu poate trăi într-o Moldovă fără Voronin şi fără comunişti, că este indisolubil legat de moştenirea guvernării comuniste. Cel care recent debita că nu va mai accepta într-o eventuală alianţă de guvernare isterie şi nebunie (aluzie la Mihai Ghimpu), în data de 3 mai a.c. a dat dovadă, prin docilii săi deputaţi, de ipocrizie şi perfidie.
   Revocarea procurorului general ţine de competenţa Parlamentului, dar modul în care parlamentarii liberal-democraţi au înţeles să participe la exercitarea acestei atribuţii e dezolant. Cum poţi să te răsuceşti la 180 de grade şi să te miri că lumea-ţi spune că eşti ameţit?
   Subordonarea CNA de către Guvern este un moft personal al fostului prim-ministru. Domnia sa, probabil, se consideră şeful etern al Cabinetului de Miniştri şi speră că astfel îşi va salva acoliţii ce urmează a fi deferiţi justiţiei. Este inutil să reiterez că prin Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize Filat s-a obligat să asigure independenţa autorităţii de combatere a corupţiei.
   Anularea sistemului electoral mixt constituie o altă încălcare a promisiunilor din campania electorală, întrucât PLDM optase, la începutul constituirii sale, pentru introducerea votului uninominal. Se pare că Filat şi-a amintit de cetăţenii din stânga Nistrului, precum un suporter îşi aminteşte, în pauza unui meci, de necesităţile fiziologice. Asta cu condiţia recunoaşterii că "diplomaţia fotbalului" a fost unica repriză jucată (şi pierdută) cu autorităţile transnistrene. Este inutil să evoc provocările la care s-a dedat regimul lui Smirnov / Şevciuk şi la care Guvernul Filat a avut o reacţie anemică.
   Extinderea prerogativelor prim-ministrului interimar poate fi interpretată doar ca un non-sens juridic. Cum poate un locţiitor să deţină împuterniciri mai largi decât cel ales în funcţie? Cum rămâne cu art. 98, al. (6) din Constituţie, care prevede expres că "Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului"? Sau poate se doreşte ca prim-ministrul interimar să deţină prin cumul şi funcţia de preşedinte al statului?
   Finalmente, aspectul cel mai controversat al "mancurtizării politice" a lui Vlad Filat se referă la modificările operate, în prima lectură, la Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317-XIII din 13.12.1994. Iniţiativa legislativă, din data de 30 aprilie a.c., a unui grup de deputaţi comunişti, privind subordonarea organului de jurisdicţie constituţională de către Parlament, nu doar că este aberantă, dar şi insolentă, întrucât s-a încercat muşamalizarea ingerinţei puterii legislative în activitatea Curţii Constituţionale prin prisma "eficientizării activităţii" sale. Astfel, s-a purces la încălcarea art. 137 din Legea Supremă - "Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei" - prin adoptarea unor amendamente la o lege organică. Or, art. 7 din Constituţia R. Moldova este destul de explicit: "Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică". De altfel, scopul a fost cu totul altul: ostracizarea magistraţilor Curţii Constituţionale şi blamarea lor pentru atitudinea iresponsabilă, inconsecventă şi perfidă, în raport cu cetăţenii moldoveni şi oficialii europeni, a fostului prim-ministru.

***
   În opera lui Stendhal, Julien Sorel s-a pierdut în alegerea roşului armatei sau a negrului Bisericii.
   În "opera" moştenită de la Stalin, Vlad Filat s-a pierdut între roşul comuniştilor şi verdele stejarului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu