Profil

Fotografia mea
las descrierea mea la discreţia altora.

luni, 23 iulie 2012

Republica lui Mazur

Nu ştiu cum se face că şi mazurii au ajuns a fi cei mai mari moldoveni. Mai mari decât Ştefan cel Mare.

În "proclamaţia către popor" (http://federatia.md/?p=118), un oarecare Sveatoslav Mazur propune o operaţiune ofensivă pentru a reduce prezenţa americană în partea de est a Uniunii Europene.
Adică acest "apărător" al UE, care susţine, paradoxal, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euro-Asiatică, consideră că "prezenţa americană" depăşeşte influenţa Federaţiei Ruse în regiune. În acest sens, este lansată ideea "operaţiunii ofensive", ca şi cum pe teritoriul RM ar fi un teatru de război.

În pledoaria sa, "moldoveanul" Mazur declară că mişcarea federală a fost creată pentru centralizarea poporului moldav multinaţional. Adică reprezentanţii naţiunilor din RM constituie "poporul moldav". Oare ce cred despre asta bulgarii, ucrainenii, ruşii, ţiganii ş.a. care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova?
Acest individ desconsideră teoriile cu privire la crearea naţiunilor, afirmând că un popor poate fi format din mai multe naţiuni. Altfel spus, la dânsul totul e cu fundul în sus. 

În continuare, individul susţine că este timpul să finisăm cu manipulaţiile şi aventurile politice. Lăsând la o parte faptul că nu cunoaşte forma de plural a lexemului "manipulare", atrageţi atenţia cu câtă nonşalanţă operează cu sintagme precum "aventură politică". Reiese că activitatea oricărui partid înregistrat la Ministerul Justiţiei din RM nu este decât o "aventură politică", în timp ce "mişcarea federală" pe care a lansat-o reprezintă un act sublim de manifestare populară. Ce norocoşi suntem că a (re)apărut ideea federalizării.

Izul de vendetă se întrevede pe tot parcursul declaraţiei sale, întrucât crede că oligarhii şi aderenţii săi (corect: "aderenţii lor") sunt datori să explice poporului ce au făcut timp de 20 de ani. Într-un mod providenţial, tovarăşul Sveatoslav afirmă că materialele adunate de organele competente vor fi în curând divulgate. Probabil ceea ce a spus mătuşa Eudochia va fi scos la iveală. Aşteptăm cu sufletul la gură spovedaniile bătrânei. Asta se numeşte "teaser" reuşit!

***
Într-o altă postare de pe site-ul "federaştilor" (parcă nu am schimbat nicio literă) - http://federatia.md/?p=74, "gurul" Mazur propune crearea, prin scindarea altor două ţări, a Republicii Federale Moldova. Această ingerinţă în treburile interne ale României şi Ucrainei, acest atac la integritatea teritorială a statelor vecine, nu este doar sfidător, este şi pernicios.


În concepţia federaliştilor, noul stat ar trebui să înglobeze teritorii ce astăzi aparţin României şi Ucrainei, în virtutea "dreptului istoric". Aberaţia lansată este lesne de combătut în baza a două argumente istorice:
  1. Nu poţi revendica refacerea unui stat medieval în contextul raporturilor internaţionale existente astăzi. Imaginaţi-vă polonezii să ceară de la vecinii lor "retrocedarea" teritoriilor statului medieval Polonia. Sau de câte teritorii ar fi lipsiţi ruşii dacă se revine la reconfigurarea hotarelor medievale (de altfel, conceptul de frontieră apare abia la 1648)? Este un non-sens şi o fantasmagorie, mai ales că în cazul nostru, succesorul Ţării Moldovei a fost Principatul Moldova, care la 1859 s-a unit cu Ţara Românească şi au format statul modern România.
  2. În componenţa statului medieval Moldova nu intrau teritoriile din stânga Nistrului, iar capitala nu a fost niciodată Chişinăul. Un singur domn al Moldovei a primit de la otomani titlul  de "hatman al Ucrainei" - Gheorghe Duca, dar titulaturile nu erau întotdeauna conforme cu starea de fapt.
În continuare, "moldoveanul" Mazur sugerează existenţa a două limbi oficiale: "moldoveneasca" şi rusa. Respectiv, pentru un individ care promovează unitatea "poporului moldav multinaţional" condus de Dumnezeu, crearea unui nou Babilon, în care oamenii să nu se înţeleagă între ei, este de-a dreptul blasfemică.

Utopia lansată de federalişti nu se rezumă aici. Printre subiecţii Federaţiei preconizate se enumeră "Republica Bucovina", "Republica Moldova de Vest", "Republica Moldova de Est", "Republica Moldovenească Nistreană", "Republica Găgăuzia" şi "Republica Autonomă Basarabia". Înţelegem necesitatea racordării la standartele dreptului internaţional, dar cum rămâne cu suveranitatea poporului? cu dreptul la autodeterminare? La sigur bucovinenii nu se consideră moldoveni după naţionalitate, la fel şi românii din dreapta Prutului.

Pe post de stemă de stat, federaliştii propun următorul blazon:

Nici nu mă miră că pe această reprezentare heraldică nu sunt prezente stemele "subiecţilor federaţiei". Nu se vede pe această "stemă de stat" blazonul "Republicii Bucovina", nici al "Republicii Moldoveneşti Nistrene". În mod normal, stema trebuia împărţită în 4 sau 5 cartiere.
Pe acest desen se vede doar grandomania şi lipsa de cunoştinţe heraldice a autorului. De ce scutul este timbrat de o coroană, dacă forma de guvernare a statului preconizat este de "republică prezidenţială"? Care este explicaţia ştiinţifică a existenţei celor 2 lei afrontaţi care sprijină stema? De unde s-a luat colanul cu inscripţia: DUMNEZEU ÎMPĂRĂŢIA PUTEREA? Suntem oare turco-moldoveni ca să avem reprezentat iataganul încrucişat cu buzduganul pe stema de stat? De unde s-a luat steagul militar al Sfântului Gheorghe pe acest desen?

În continuare, se precizează că religia dominantă în viitorul stat va fi ortodoxia. Indubitabil, diletantismul este la el acasă pe site-ul federaţia.md, din moment ce se confundă religia cu confesiunea.

***
Finalmente, o nouă postare relevă câteva hărţi istorice ale Moldovei: http://federatia.md/?p=139.
Este salutabilă predilecţia pentru reprezentările grafice ale Ţării Moldovei, dar nu toate hărţile au indicate autorul şi sursa. De altfel, cel puţin una dintre hărţile scanate şi postate pe site aparţine dr. conf. în istorie, Vladimir Mischevca, care deţine dreptul de autor asupra acesteia, iar cei care au postat-o nu i-au cerut permisiunea şi nici nu au indicat sursa (harta a fost publicată pentru prima dată în revista Cugetul, nr. 2, 1992, p. 4-5):




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu