Vestea auto-înaintării candidaturii lui Oazu Nantoi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova mi se pare a fi o gură de oxigen după atâta "AIEr" îmbicsit şi cer tot mai înroşit la răsărit...
Anunţul făcut public astăzi: http://www.privesc.eu/Arhiva/8384/Oazu-Nantoi---Declaratie-privind-alegerea-presedintelui-Republicii-Moldova-la-15-ianuarie-2012 reprezintă un gest curajos. Trebuie să ai tărie de caracter ca să-ţi pui obrazul la bătaie pentru a mai salva ceva din imaginea clasei politice moldoveneşti. Trebuie să îţi pese cu adevărat de prezentul şi viitorul locuitorilor acestei republici ca să nu-ţi pese, în principiu, de fezabilitatea demersului.
Sigur că la noi nu există candidaturi apolitice, după dictonul: "unde-s doi moldoveni, acolo-s trei partide". Sigur că domnul Nantoi este de orientare democratică, după cum domnul Talmaci e adeptul unui comunism soft. Dar altfel nici nu se poate într-o ţară "crăcănată" între Est şi Vest.
Ceea ce contează este capacitatea parlamentarilor de a gestiona o conjunctură creată fără ştirea şi amestecul lor. Adică vom vedea cum "aleşii poporului" vor aprecia opţiunea unei societăţi destul de amorfe, dar sleite de atâta circ politic şi capabilă de atitudini civice în cel de-al 12-lea ceas.
În definitiv, dacă în politică adesea se aplică regulile sportive, atunci putem spune că nu victoria este miza acestei partide, ci felul în care actorii politici vor şti să joace.
Cât priveşte ironia cu care unii reprezentanţi comunişti au tratat această candidatură, declarând următoarele: http://www.inprofunzime.md/stiri/politic/comunistii-ironici-daca-john-onoje-candideaza-de-ce-sa-nu-candideze.html, le-aş răspunde că avem nevoie de cineva ca domnul Nantoi, şi nu de un герой (erou) după război, care habar nu are ce înseamnă conflictul din stânga Nistrului, darămite cum să dirijeze situaţia din postura de preşedinte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu