Eurovision. Preşedinte. Sexy

  Primo.
  Eurovision la Moldova 1. Ai noştri au încercat să-i imite pe cei din Occident, dar nu prea le-a reuşit. Sandu Grecu e nemulţumit de "nacialnişii" (adică şefii) de la Eurovision (http://sandugrecu.blogspot.com/2012/03/nacialnisii-de-la-eurovision-au-decis.html). Eu cred că şi "nacialnişii" îs nemulţumiţi. Prea mulţi bani investiţi, prea mult zgomot şi puţină muzică.
  Andrei Fornea zice că învingătorul concursului e "un profitor nesimţit" (http://andreifornea.com/?p=5990). S-ar putea să fie. Dar cine dintre cei care obţin locul 1 la un asemenea concurs nu este profitor? Adică nu profită de faptul că a învins şi refuză să participe la competiţia inter-statală. De ce îi zic doar "competiţie inter-statală"? Deoarece demult nu mai este un concurs european. Din păcate.
  Şi pentru ca imitaţia să fie completă, televiziunea publică a făcut dezbateri la final (http://trm.md/ro/moldova1/eurovision-2012-dezbateri/). Bine că erau la o oră târzie. Avem certitudinea că unii dintre acei copii care participă la o emisiune moderată de Adrian Ursu în fiecare duminică nu i-au văzut adevărata faţă.
  Nata Albot a fost darnică la note (http://nataalbot.md/2012/03/11/eurovision-live-update/). Mi-a plăcut cum i-a apreciat pe unii interpreţi. Am crezut că ei chiar evoluează (fără ca să se observe vreo evoluţie).
  Ce să-i faci, prea mult "euro" şi prea puţin "vision". Poate la anu'.

  Secundo.
  Colea este candidat. Eu mă bucur pentru Colea. La ai lui 6o şi ceva de ani, zice că mai poate. Şi vrea să poată pentru toţi.
  Cică-i jurist. Aicea n-a fost greu, la noi fiecare al treilea e jurist. Cică are trei feciori. Ştiu la ce vă gândiţi: precis că cel puţin unul dintre ei a învăţat / învaţă la drept.
  Mihai spune că ni l-a trimis Dumnezeu. O fi adevărat, dar le-a luat cam mult până să-l găsească. Şi era chiar sub nasul lor. Să mai zici că politică nu-i ca dragostea - oarbă.
  Păcat că au lăsat bacalu gol. Poate la celălalt 8 martie.

  Tertio.
  N-avem gaz, n-avem petrol, n-am industrie, dar avem femei. Li se spune sexy, mai nou. Înainte erau atrăgătoare, seducătoare, fermecătoare, frumoase (ăsta chiar îi arhaism). Acum sunt săxi.
  Cică Nataşa n-o participat la ieurovizion, pentru că trebuia să participe la un alt concurs. Adică ea după profesie este interpretă. Dar cântăreţele de la noi nu prea participă la concursuri de muzică şi nici nu prea au concerte. Dânsele au alte preocupări: http://apropomagazin.md/2012/03/10/natalia-gordienco-cea-mai-sexy-femeie-din-r-moldova/
  Cum-necum, dar Nataşa îi maladeaţă. Măcar bine că participă la alt concurs, care de ceva vreme tot fiecare an se desfăşoară:

Joaca de-a Unirea

 Trăim într-o lume a josniciei. Nu doar pentru că fiecărui individ nemulţumit îi vine greu să se exprime fără de cuvântul "JOS" pus dinaintea oricărei fraze, ci şi pentru că am ajuns să ne înjosim fraţi între fraţi.

 Suntem un popor în care delaţiunile, trădările şi fratricidul nu au lipsit de-a lungul istoriei. Proverbul "să moară capra vecinului" era murmurat pe buzele celor care îşi denunţau consătenii, prietenii, rudele la securitate (NKVD, KGB ş.a.). Balada "Mioriţa" sau "Baltagul" lui Sadoveanu sunt opere mereu actuale mentalităţii româneşti. Şi asta nu pentru că am rămas doar mioritici, dar şi invidioşi. Amintiţi-vă de scurta (sau, mai degrabă, de prescurtata) domnie a lui Mihai Viteazul.
 Aşa o fi dat de la Dumnezeu: să ne urîm aproapele şi să ne iubim torţionarii. Să trăim pe o "gură de rai" pe care să n-o putem împărţi. Să dăm drumul la cuţit în spate în loc să punem pe masă bucate.
 Nu am o explicaţie psihologică pentru acest fenomen. Nu am nici măcar o scuză.
 Însă, îmi dă speranţe convingerea că putem învăţa din greşelile semenilor.
*
 Recunosc, mă aflu într-o poziţie ingrată. Asta deoarece voi vorbi în continuare despre nişte prieteni, care au intrat într-o dispută. Şi pentru că un adevărat prieten spune lucrurilor pe nume, iar subiectul este unul sensibil, voi încerca să fiu cât mai explicit, dar şi succint.
 Dan Nicu, pe care-l cunosc de la cenaclul revistei "Clipa" şi pe care îl consider un amic de nădejde, fiindu-mi şi consătean, a postat următorul articol: http://vox.publika.md/social/cand-unionismul-doare%E2%80%A6-fapte-nu-vorbe-189441.html. Dânsul preluase, de fapt, un material publicat de Nicolae Ţibrigan pe blogul său: http://victortibrigan.wordpress.com/2012/03/09/cand-unionismul-doare-fapte-nu-vorbe/.
 Pe băiatul acesta, Nicolae, nu-l cunosc. Dar faptul că textul a fost publicat pe 9 martie, deşi se face referire la evenimentele din 7 februarie, cu aşa-zisele probe prezentate, datând de pe 08.02.2012, îmi dă de gândit. Nu pun la îndoială veridicitatea celor enunţate de Nicolae, pentru că nu mă pot pronunţa, nefiind cel care documentează cazul. În schimb, detaliul cu privire la decalajul de timp mi se pare semnificativ. Adică ce l-o fi determinat pe Nicolae să se autovictimizeze pe blog, la o lună de la ceea ce dânsul afirmă că s-a întâmplat? Poate a expirat perioada de atragere la răspundere penală a suspecţilor, nefiind identificaţi martori şi probe concludente sau poate pentru că se apropie data de 27 martie? Las răspunsurile la discreţia dvs.
 În continuare, un alt amic, Tudor Cojocariu, s-a implicat în acest joc murdar: http://www.tudorcojocariu.eu/2012/03/10/despre-false-probleme-de-ce-l-a-batut-g-simion-pe-n-tibrigan/#more-3370. În textul postat de Tudor, observ o disconcordanţă. Pe de o parte, toată povestea este o "falsă problemă" (după cum reiese din titlu), iar pe de altă parte, este "un atentat grav împotriva democraţiei, a libertăţilor fundamentale ale omului". Tot la Tudor am găsit şi link-ul la articolul din data de 10 februarie al lui Nicolae: http://victortibrigan.wordpress.com/2012/02/10/doamne-iarta-i-ca-nu-stiu-ce-fac/. Acesta din urmă este unul laconic, dar şi mai cumpătat. Adică nu spală rufele în public.
 Pe blogul celui vizat de către Tudor, ca fiind unul dintre agresori, nu am găsit nicio referire la cele incriminate: http://georgesimion.wordpress.com/. De altfel, pe George Simion îl cunosc nu atît de bine, dar am avut ocazia atât să critic unele campanii iniţiate cu contribuţia acestuia: http://mischescu.blogspot.com/2011/09/inactiunea-2012.html, cât şi să particip la câteva evenimente organizate de el:

 În apărarea acestuia, am văzut următorul text: http://www.vremunirea.ro/2012/03/doar-tradatorii-il-critica-pe-george-simion/. Din start, nu sunt de acord că George este o persoană infailibilă. Adică de ce doar trădătorii "au dreptul" să-l critice? Ba dimpotrivă, cu cât o persoană este mai criticată, cu atât mai credibilă mi se pare. Şi aici parcă se confirmă cele spuse de Tudor: există "indivizi care îşi arogă titlul de unici şi singuri unionişti". Or, asta este condamnabil în cazul în care se adevereşte.
*
 În fine, ceea ce m-a frapat şi m-a indignat cel mai mult vizează modul în care prietenii mei ating subiectul unirii. Mi-e silă de faptul că dezideratul naţional este ştirbit. Mă doare că n-avem suficientă cumpătare.
 De ce s-a dus Nicolae la sediul Asociaţiei 21 decembrie? Pentru că a fost "convocat" (aşa cum s-a exprimat chiar dânsul)? Dacă a luat bătaie într-un mod huliganic, de ce nu a lăsat justiţia să ancheteze acest caz până la capăt? Sau de ce nu a soluţionat problema bărbăteşte? Cui îi prind bine aceste fraze patetice: "când unionismul doare"? Să înţelegem că era suficientă o bătaie pentru ca Nicolae să se dezică de idealul unitar? Adică tot ce trebuie să facă duşmanii noştri este să ne ia la batăie şi uităm de toate?
 Dan, Tudor, nu cred că i-aţi făcut o favoare lui Nicolae, cu atât mai puţin - cauzei naţionale. Ba dimpotrivă, v-aţi implicat într-o situţie despre care sunt sigur că nu cunoaşteţi toate amănuntele. Şi, în plus, aţi mediatizat-o, deşi ştiaţi prea bine că există oportunişti moldovenişti dornici de a ponegri ideea unirii: http://vox.publika.md/politica/incredibil-%E2%80%9Emame-de-bataie-aplicata-unui-%E2%80%9Emoldovean-imputit-cum-l-a-alintat-in-timp-ce-l-lovea-simion-pe-tibrigan-189331.html
 George, cred că trebuie să intervii cu expunerea versiunii tale faţă de acuzaţiile care ţi s-au adus. Nu de alta, dar numai dictatorii au "privilegiul" de a neglija acuzaţiile aduse.
*
 Fraţilor, să lăsăm deoparte teoriile conspiraţioniste cu privire la securişti infiltraţi în rândurile tinerilor promotori ai unionismului. Să fim serioşi: noi nici nu ştim ce înseamnă Securitatea şi suntem prea transparenţi şi previzibili.
 Gândiţi-vă la Generaţia Unirii. Chibzuiţi şi întrebaţi-vă ce-ar fi fost dacă Inculeţ s-ar fi certa cu Halippa în halul în care aţi făcut-o voi. Nu încercaţi să faceţi din calitatea de român o "profesie". Învăţaţi din exemplul Bisericii Ortodoxe cum se aplanează conflictele interne. Cu mult tact, smerenie şi iertare. Nu vreau să mă înţelegeţi greşit: dacă George a şi comis ceea ce i se incriminează, dânsul nu merită nici gaura din drapelul Revoluţiei din 1989. Dar dacă voi, Dan şi Tudor, aţi greşit în a acuza un om nevinovat?
 Rămân la convingerea că nu poţi fi un român adevărat dacă nu eşti om cumpătat.

Put in the Putin software

 Medvedev este dezinstalat.
 Programul Putin se reinstalează. A reuşit să neutralizeze toţi viruşii. Şi-a defragmentat opoziţia.
 Putin este un software potrivit pentru un soft-power nereuşit.
 Cu un asemenea program deschizi orice fereastră de la Kremlin.
 O mai mare solicitare nu s-a văzut de la Windows încoace: se poate copia în fiecare instituţie din Federaţia Rusă, dar şi în orice cabinet birocratic al lumii; se poate arhiva într-o aplicaţie denumită "Medvedev" (preferabil, de unică folosinţă); poate fi uşor utilizat atât de tinerele adolescente care încă nu au mai făcut-o niciodată:

cît şi de bătrânele care au iubit maşina de cusut Brejnev:

 Acest software nu are perioadă de valabilitate. Este garantat că nu ai nicio garanţie pentru utilizarea acestuia. Dacă te plictiseşti de el, înseamnă că te-ai plictisit de viaţă.
 Există un singur grup de hackeri ceceni care vor să-l dezinstaleze şi mai mulţi giganţi care vor să-l corupă. Dar acei magnaţi s-au răzgândit şi investesc în cluburi sportive şi în creşterea bananelor pe insula Britanică.
 Dispozitivul care găzduieşte softul emană gaz prin ventilator şi permite regenerarea acestuia. Gazul periodic se scumpeşte, în dependenţă de variaţiile tensiunii geopolitice.
 Programul se supraîncarcă uneori din cauza mai multor operaţiuni efectuate în compartimentul Moscova. Majoritatea acestora sunt preluate din alte programe şi răspund la comenzi adresate numai în limba kârgîză, uzbecă, kazahă etc.
 Rebrandingul software-lui Putin a fost realizat aseară. S-au scurs lacrimi de bucurie, s-au recitat versuri din Esenin şi s-a blocat sistemul pentru următorii 12 ani. Logging off...