tag:blogger.com,1999:blog-60599819759685303142024-02-02T17:18:29.012+02:00NIHIL SINE DEOBlogul este despre tine şi este pentru mine. Când nu am ce face şi nici nu vreau să te las în pace.
Nu cred că cine are blog este bleg. Cred că nu blogul te face mai interesant, ci tu poţi să faci ceva interesant, inclusiv prin intermediul unui blog.Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.comBlogger110125tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-47672475016675808852014-10-17T22:37:00.001+03:002014-10-17T22:37:19.523+03:00Demitizarea neconstituţionalităţii vectorului euroasiatic<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Unii istorici opinează că eşecul lui Bonaparte de a cuceri Imperiul Rusiei şi de a menţine sub stăpânire Spania este cauzat nu atât de insuccesele militare (acestea fiind mai degrabă nişte consecinţe inevitabile), cât de decalajul dintre principiile Revoluţiei Franceze perpetuate şi promovate de către Napoleon şi nivelul net inferior al dezvoltării societăţilor feudale spaniolă şi ţaristă. Cu alte cuvinte, monarhul francez nu a fost înţeles de cele două comunităţi, aparent diametral opuse, dar foarte similare, nereuşind să le convingă de beneficiile instituirii egalităţii în faţa legii, de necesitatea desfiinţării privilegiilor nobiliare, de avantajul libertăţilor economice, de utilitatea valorificării dreptului la proprietate, precum şi de importanţa exercitării suveranităţii poporului.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Această abordare a epocii napoleoniene – considerată drept prima tentativă de unificare a Europei moderne (fie şi sub hegemonia Franţei) – o evoc sub impresiile uneia dintre cele mai reprobabile emisiuni televizate pe care am urmărit-o. În fond, <a data-mce-href="http://tv7.md/ro/emisiune-politica/16-10-politica-integrarea-euroasiatica-declarata-neconstitu-ionala/" href="http://tv7.md/ro/emisiune-politica/16-10-politica-integrarea-euroasiatica-declarata-neconstitu-ionala/">ediţia „Politica” din data de 16 octombrie 2014</a> reprezintă expresia discrepanţelor dintre două niveluri de asimilare a informaţiei, dar mai ales de percepere a unui model civilizaţional – cel european.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Rezumând, emisiunea s-a dorit a fi un pluton de execuţie, în care moderatorii i-au înlocuit pe călăi, iar cei supuşi oprobriului înscenat erau condamnaţi fără drept de apel (nu a fost prezent nici măcar un judecător constituţional, deşi numele unora a fost rostit în mod repetat). S-au utilizat toate armele propagandistice din dotare, fără a se emite măcar o judecată de valoare. Să-mi fie iertată aprecierea mai puţin eufemistică, dar aveam senzaţia că prezentatorilor li s-a dat comanda „FAS”, iar din „câini de pază ai societăţii” s-au transformat în „dulăi de companie” ai unor indivizi obscuri, cu aspiraţii de moguli de presă.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
În continuare, voi încerca o demitizare a insinuărilor formulate cu privire la cea mai recentă hotărâre a Curţii Constituţionale din Republica Moldova:</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<b><i>1) Curtea subminează supremaţia Constituţiei</i></b></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<b><i><br /></i></b></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Deşi această acuzaţie nu este recentă, anumite grupuri reuşesc să o tot reactualizeze, conferindu-i conotaţia de „sabie a lui Damocles” la adresa Curţii Constituţionale. Deloc relevante par a fi motivele şi argumentele, întrucât ceea ce primează este discursul incisiv, abundenţa speculaţiilor, trivialităţile de mahala şi identificarea „inamicului”.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Paradoxal, unicului organ abilitat cu interpretarea legii supreme (conform articolului 135, al. (1), lit. b) din <a data-mce-href="http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731" href="http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731">Constituţie</a>) i se reproşează că îşi exercită competenţele, că nu este o instituţie amorfă, ci una pe deplin funcţională, capabilă să ofere soluţii variilor probleme cu care se confruntă societatea. Altfel spus, Curtea Constituţională este blamată pentru că îşi îndeplineşte misiunea de a garanta supremaţia Constituţiei (art. 134, al. 3).</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Bineînţeles că există suficienţi actori politici interesaţi în compromiterea Curţii Constituţionale (şi mai ales a actualei componenţe, de altfel incomode), prin lansarea unor asemenea insinuări. Or, prin recunoaşterea Declaraţiei de Independenţă ca făcând parte din blocul de constituţionalitate, adică prin atribuirea unei valori juridice practice, nu doar declarative acesteia, Curtea nu a făcut decât să constate un fapt cât se poate de evident: <strong>statul Republica Moldova nu există din 29 iulie 1994, ci din 27 august 1991</strong>, iar actul fondator nu este Constituţia, care, de altfel, în Preambulul său (ce-i conferă legitimitate şi continuitate) este menţionat expres că derivă din <i>„aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, exprimate prin proclamarea independenţei Republicii Moldova”</i>.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<b><i>2) „Clauza de eternitate” a Declaraţiei de Independenţă – desconsiderare a suveranităţii</i></b></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<b><i><br /></i></b></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Acest aspect a fost tratat superficial şi tendenţios fie din necunoaştere, fie din rea-voinţă. Nu poţi să pretinzi că nu ai înţeles ceva dacă nici măcar nu ai ştiut despre asta.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Am asistat cu stupoare la încercările precare ale celor prezenţi la emisiune de a explica sintagma „clauză de eternitate” ca fiind o batjocură a onoratei Curţi Constituţionale la adresa cetăţenilor, întrucât plasarea acesteia între ghilimele i-ar atribui un sens metaforic şi ambiguu. Abordarea respectivă este inadecvată şi demonstrează o lipsă crasă de cunoştinţe în domeniu sau o distorsionare intenţionată. De altfel, ghilimele de rigoare au fost utilizate pentru a accentua că expresia nu le aparţine judecătorilor constituţionali, ci unuia dintre cei mai renumiţi teoreticieni normativişti – Hans Kelsen, corifeu al constituţionalismului european. Dacă distinşii domni care au îndrugat verzi şi uscate la emisiune vor binevoi să cerceteze echidistant acest subiect, s-ar putea să conştientizeze că o <a data-mce-href="http://law.huji.ac.il/upload/44Preuss.pdf" href="http://law.huji.ac.il/upload/44Preuss.pdf">„clauză de eternitate”</a> se aplică prevederilor Constituţiei care nu pot fi modificate sau amendate.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Cât priveşte perenitatea Declaraţiei de Independenţă, <a data-mce-href="http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=476&l=ro" href="http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=476&l=ro">aprecierea Curţii</a> este lipsită de echivoc: <i>„Declaraţia de Independenţă beneficiază de statutul de „clauză de eternitate", deoarece defineşte identitatea constituţională a sistemului politic, principiile căreia nu pot fi schimbate fără a distruge această identitate.”</i> Deci dacă poporul suveran va opta pentru schimbarea identităţii constituţionale actuale – prin unirea cu un alt stat sau cooptarea unor subiecţi federativi – atunci va trebui adoptată o nouă Declaraţie de Independenţă. Până atunci, însă, se aplică conceptul de „clauză de eternitate”, întrucât <i>„Declaraţia de Independenţă este un document juridic care nu poate fi supus nici unui fel de modificări şi/sau completări.”</i></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<i><br /></i></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<b><i>3) Curtea a declarat neconstituţională aderarea la Uniunea Euroasiatică</i></b></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<b><i><br /></i></b></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Întâi de toate, nu te poţi pronunţa cu privire la ceva ce nu există. Actualmente, Uniunea Euroasiatică este doar un proiect în proces de constituire, ca urmare a acordului semnat la 18 noiembrie 2011 de către preşedinţii statelor fondatoare, al cărui obiectiv îl reprezintă crearea acestei structuri până în 2015. Organizaţia instituită (cel puţin pe hârtie) se numeşte Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Un alt aspect esenţial îl reprezintă faptul că <a data-mce-href="http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=sesizari&docid=295&l=ro" href="http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=sesizari&docid=295&l=ro">obiectul sesizării</a> la Curtea Constituţională a fost Legea Nr. 112 din 2 iulie 2014 cu privire la ratificarea Acordului de Asociere UE-RM şi nicidecum tratatul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală, care s-ar putea să fie excepţional, dar lipseşte cu desăvârşire.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Intuiesc că anumite pasaje din <a data-mce-href="http://constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=583&t=/Prezentare-generala/Serviciul-de-presa/Noutati/Asocierea-Republicii-Moldova-cu-Uniunea-Europeana-este-constitutionala" href="http://constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=583&t=/Prezentare-generala/Serviciul-de-presa/Noutati/Asocierea-Republicii-Moldova-cu-Uniunea-Europeana-este-constitutionala">comunicatul de presă din data de 9 octombrie</a> se vor regăsi în hotărârea ce urmează a fi publicată în Monitorul Oficial (spre dezamăgirea celor care invocau o „eroare redacţională”), însă înfrigurarea cu care subiectul este tratat denotă o tentativă nedisimulată de a schimba accentele, de a distrage opinia publică de la subiectele indezirabile şi deranjante pentru anumiţi concurenţi electorali. Unora le este mai convenabil să atragă terţe părţi în tumultuoasa campanie electorală, decât să se abţină de la asemenea tertipuri şi să aştepte publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Revenind însă la subiect, e limpede că unii au înţeles doar ceea ce au vrut să înţeleagă, lansând speculaţii tendenţioase şi pretând asupra unor acuzaţii maliţioase. Ad litteram, Curtea nu a făcut decât să reconfirme <b><i>„orientarea spre spaţiul valoric democratic european” </i></b>ca fiind<b><i> „un element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova</i></b><i>.<b>”</b> </i>Dacă altcineva consideră altminteri, este liber să debiteze, cu precizarea că doar Curtea Constituţională poate intrepreta Constituţia şi, implicit, blocul de constituţionalitate, din care face parte şi Declaraţia de Independenţă (conform Hotărârii din 5 decembrie 2013). Ideal pentru unii ar fi fost ca unicul organ de jurisdicţie constituţională din Republica Moldova să-şi eludeze propria jurisprudenţă sau pur şi simplu să nu-şi desfăşoare activitatea în mod independent. Aşa sau altfel, <a data-mce-href="http://constcourt.md/public/files/file/Baza%20legala/Declaratia_rom.pdf" href="http://constcourt.md/public/files/file/Baza%20legala/Declaratia_rom.pdf">Declaraţia de Independenţă</a> cuprinde aspiraţia legitimă a poporului <i>„de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene (...)”</i>, de care nu puteau face abstracţie judecătorii constituţionali.<i></i></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
În principiu, fraza de la care mulţi au jubilat, dar şi mai mulţi s-au ofuscat este următoarea: <i>„Astfel, <b>procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu numai corespunde</b> <b>identităţii constituţionale a Republicii</b> <b>Moldova, ci orice altă orientare contrară este</b> a priori <b>neconstituţională</b>.”</i> Prin urmare, citatul respectiv a fost în mod intenţionat distorsionat, deşi acesta nu cuprinde o referire textuală la Uniunea Europeană sau la cea Euroasiatică. Or, opţiunea europeană nu ţine de o anumită entitate supranaţională, căci geografic şi cultural Republica Moldova face parte din spaţiul valoric european şi nu poate fi disociat de acesta. Dacă în cadrul viitoarei Uniuni Euroasiatice se vor respecta drepturile omului, se va garanta supremaţia legii şi va funcţiona statul de drept, atunci şi aceasta va deveni o opţiune perfect constituţională. Analogic, dacă în Uniunea Europeană principiile democraţiei vor fi anulate prin instaurarea dictaturii sau a tiraniei, atunci această opţiune ar deveni una neconstituţională.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 12.7272720336914px; line-height: 19px; text-align: justify;">
Până la proba contrarie, aştept publicarea în Monitorul Oficial a încă unei hotărâri istorice a Curţii Constituţionale.</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-76976006233512629862014-10-14T19:39:00.001+03:002014-10-14T19:39:16.653+03:00Check in la CEC<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Vineri, 10 octombrie, Comisia Electorală
Centrală (</span><st1:stockticker><span lang="RO">CEC</span></st1:stockticker><span lang="RO">) a înregistrat primii 15 concurenţi
electorali la alegerile parlamentare ordinare din 30 noiembrie. Procedura a
durat mai bine de două ore, deşi a fost o simplă formalitate, întrucât dosarele
corifeilor politicii moldoveneşti au fost tratate cu crasă superficialitate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Mai exact, </span><st1:stockticker><span lang="RO">CEC</span></st1:stockticker><span lang="RO"> nu s-a sinchisit să verifice dacă
partidele şi-au înregistrat simbolurile electorale în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Printr-o inepţie condamnabilă şi o inerţie
inexplicabilă, instituţia publică responsabilă de organizarea şi desfăşurarea
alegerilor, adoptând hotărârile de înregistrare a concurenţilor electorali, s-a
bazat doar pe <a href="http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=313279&lang=1" target="_blank">Legea Nr. 718-XII din 17.09.1991 privind partidele şi alteorganizaţii social-politice</a>, care la articolul 17 stipulează că: <i>„Partidele<span class="apple-converted-space"> </span>şi alte organizaţii social-politice
pot avea<span class="apple-converted-space"> </span>în calitate de simboluri
embleme, drapele, fanioane, care de asemenea se vor<span class="apple-converted-space"> </span>înregistra oficial,<span class="apple-converted-space"> </span>în modul stabilit, pentru
înregistrarea statutului (...)”</i>. Astfel, au fost eludate prevederile
<a href="http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340408" target="_blank">Legii Nr. 86 din 28.07.2011 cu privire la simbolurile publice</a>, care la
articolul 6, alin. (8) statuează expres că: <i>„<b>Simbolurile
corporative</b>, exceptînd cele menţionate la alin. (2) şi (5), <b>se recunosc oficial în calitate de
simboluri publice şi se înregistrează în Armorialul General al Republicii
Moldova în baza cererilor persoanelor juridice respective şi a deciziei
Comisiei Naţionale de Heraldică</b>”</i>. Or,
emblemele formaţiunilor politice, fiind simboluri corporative (adică ale
persoanelor juridice, cum sunt partidele – art. 15, lit. e) din Legea Nr.
718-XII din 17.09.1991) trebuiau să fie mai întâi înscrise
în Armorealul General, în baza deciziilor respective ale Comisiei Naţionale de
Heraldică (</span><st1:stockticker><span lang="RO">CNH</span></st1:stockticker><span lang="RO">), pentru ca ulterior să poată fi înregistrate
de </span><st1:stockticker><span lang="RO">CEC</span></st1:stockticker><span lang="RO"> ca simboluri electorale. Din păcate, procesul electoral a demarat într-o
manieră dezolantă şi, totodată, pregnantă nivelului aleatoriu de aplicabilitate
a legislaţiei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Pe de o parte, niciuna dintre instituţiile
statului nu s-a autosesizat în această privinţă, iar pe de altă parte, niciun
partid din Republica Moldova nu s-a grăbit să-şi înregistreze simbolul, deşi
conform art. 14, alin. (4) din Legea Nr. 86 din 28.07.2011:<i> „Beneficiază de
protecţie juridică numai simbolurile publice înregistrate în Armorialul General
al Republicii Moldova”</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Indubitabil, anumite formaţiuni politice
au ignorat în mod conştient legea subsecventă, având temeri rezonabile că </span><st1:stockticker><span lang="RO">CNH</span></st1:stockticker><span lang="RO"> ar putea respinge înregistrarea simbolisticii
lor. Bunăoară, Partidul Comuniştilor riscă să nu-şi mai poată utiliza emblema
actuală, întrucât aceasta nu corespunde nici măcar descrierii din propriul lor <a href="http://www.pcrm.md/md/statut.php" target="_blank">statut</a>:
<i>„Emblema
partidului este Secera, Ciocanul şi o Carte deschisă”</i>. Or, legenda respectivă denotă diletantism, căci nu
precizează ordinea, poziţia şi dimensiunile celor trei elemente şi nici nu
specifică faptul că secera şi ciocanul sunt încrucişate, aşa cum au fost şi vor
fi redate inclusiv pe buletinele de vot. Dacă ar fi să se respecte rigorile ştiinţifice,
atunci conform descrierii actuale secera trebuia reprezentată în dreapta
heraldică, ciocanul – în stânga heraldică, iar cartea urma să aibă aceeaşi
dimesiune ca celelalte două elemente. De altfel, punctul 2) din <a href="http://cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=11708&l=ro" target="_blank">HotărâreaComisiei Electorale Centrale Nr. 2746</a> nu face decât să perpetueze această
absurditate şi ilegalitate: <i>„Se
înregistrează simbolul electoral pentru imprimare în buletinul de vot la
alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 reprezentat printr-o seceră, un
ciocan şi o carte deschisă, care semnifică uniunea clasei muncitoare
(ciocanul), a ţărănimii (secera) şi intelectualităţii (cartea deschisă).”</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Un alt aspect care surprinde
şi provoacă angoase sunt listele ruşinos de incomplete ale unor pretendenţi la
fotoliile parlamentare. Astfel, Partidul Democraţia Acasă a prezentat o listă
de doar 56 de candidaţi, PPCD – 84, Partidul Comunist Reformator – 60, iar
Blocul electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” – 65 de persoane. Să
admitem, la modul teoretic, că unul dintre concurenţii electorali
obţine 100% din voturile exprimate. Şi atunci prin ce modalitate legală acesta
ar putea suplini numărul candidaţilor, astfel încât articolul 60, aliniatul (2)
din Constituţie, care prevede că <i>„Parlamentul
este compus din 101 deputaţi”</i>, să fie respectat? Dacă o formaţiune politică
nu poate prezenta o listă completă, care este raţiunea înregistrării sale şi
garanţia că este sustenabilă pentru alegerile parlamentare?<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Evit să mă refer la cei tocmai
171 de candidaţi (!) care figurează în Registrul Criminalistic şi Criminologic,
pentru că mi-e dificil să admit că în Parlament ar putea accede persoane cu
antecedente penale. Acest fapt denotă gravele probleme de integritate şi de
responsabilitate cu care se confruntă partidele noastre politice. Dar având în
vedere cu câtă uşurinţă s-au înregistrat la </span><st1:stockticker><span lang="RO">CEC</span></st1:stockticker><span lang="RO">, ce-i mai desparte de un <i>Check in</i> la Parlament? <o:p></o:p></span></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-75542587848944808702014-09-19T16:59:00.001+03:002014-09-19T19:27:55.680+03:00Alegerea Referendumului<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Pe 30 noiembrie vor avea loc alegerile parlamentare ordinare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Tot pe 30 noiembrie, parlamentarii noştri neordinari vor să organizeze un referendum.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În principiu, ideea este una de apreciat, dar materializarea acesteia în condiţiile actuale denotă interese mercantile şi oculte.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Câteva argumente:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">1) Referendumul, în sine, ca o modalitate de exprimare a voinţei şi a suveranităţii poporului, este destul de impropriu Republicii Moldova. <b>În condiţiile în care avem o Constituţie ce nu a fost supusă referendumului, dar şi o lipsă totală de înţelegere a acestui exerciţiu democratic</b>, a încerca să modifici Constituţia prin referendum este similar cu a-ţi întreba rudele dacă sunt de acord să-ţi schimbi numele. Ceea ce pare a fi corect, dar nu şi necesar.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Totodată, referendumul naţional nu a fost niciodată utilizat chiar şi în unele state cu democraţie consacrată (SUA, Olanda, Japonia), fiind, în schimb, aplicat pe larg în statul confederativ Elveţia.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">2) La Secţiunea I, punctul 3.1, lit. c) din <a href="http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2007)008-e" target="_blank">Codul Bunelor Practici pentru organizarea Referendumurilor</a>, adoptat de Comisia de la Veneţia la 16-17 martie 2007, se precizează că: </span></div>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>"Întrebarea supusă votului trebuie să fie clară; aceasta nu trebuie să fie înșelătoare; nu trebuie să sugereze un răspuns; </i><b style="font-style: italic;">alegătorii trebuie să fie informaţi cu privire la efectele referendumului</b> <i>(...)</i></span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i>"</i>. </span></blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">La Secţiunea III, p</span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">unctul 42 </span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">din Memorandumul Explicativ al Codului sus-menţionat se stipulează următoarele: </span></div>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i>"Două excepţii sunt prevăzute pentru:</i></span> </blockquote>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i>- în cazul în care Constituţia prevede posibilitatea organizării unui referendum pentru revizuirea totală a textului (în practică, a Constituţiei însăşi), dar nu şi pentru o revizuire parţială;</i> <i><b>o revizuire parţială a textului nu trebuie să fie în mod obligatoriu supusă unui vot popular </b>(...)</i>".</span></blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În consecinţă, considerăm că modificarea legii supreme prin iniţierea unui referendum trebuie să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia şi <b>să nu se limiteze doar la procedura de alegere a şefului statului.</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">3) Nu există nicio certitudine că după un eventual rezultat pozitiv la referendumul preconizat, blocajele instituţionale vor dispărea. <b>În condiţiile în care preşedintele va fi ales direct de către popor, dar va deţine aceleaşi atribuţii specifice republicii parlamentare, putem asista la justa revendicare a unor competenţe mai largi din partea prezidenţiabililor.</b> Căci dacă Parlamentul va trebui să împartă cu şeful statului suveranitatea conferită de către popor, atunci şi competenţele vor trebui împărţite.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">4) Conform articolului 143, aliniatul 1) din <a href="http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731" target="_blank">Constituţia Republicii Moldova</a>:</span></div>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. <b>Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi</b><span style="font-size: small;">.</span></i></span></blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Respectiv, "argumentul" invocat de către autorii iniţiativei, precum că procedura actuală de alegere a preşedintelui ţării este una sinuoasă, rigidă, creatoare de blocaje instituţionale (este necesar votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi, adică 61 de voturi), nu rezistă criticii, întrucât legea de modificare a Constituţiei trebuie să fie adoptată cu votul a 2/3 dintre deputaţi (adică 67 de voturi). Deci <b>dacă nu există consens pentru alegerea unui preşedinte, va exista oare pentru modificarea procedurii de alegere a acestui?</b> Mă îndoiesc.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">5) O modificare substanţială a Constituţiei este imperioasă, spre deosebire de desfăşurarea unui referendum populist, care se vrea a fi o simplă bifare a unei promisiuni electorale deşarte. Bunăoară, <b>de ce nu s-ar organiza un referendum republican pe chestiuni care pot fi modificate <i>doar</i> prin referendum (art. 142, al. 1) din Constituţie), în speţă - problema neutralităţii permanente? </b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Aşadar, prieteni, anul acesta vom avea de ales nu doar nişte deputaţi, ci şi un Referendum impropriu, inconsistent şi inutil.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">P.S. Recomand următoarele articole la acelaşi subiect:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><a href="http://timpul.md/articol/constantin-tanase-anulam-alegerile-mergem-la-referendum-63724.html" target="_blank">Anulăm alegerile? Mergem la referendum?</a> (Constantin Tănase, <i>Timpul</i>)</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><a href="http://evz.md/ro/politica/opinii/item/6824-cum-il-alegem-pe-presedinte-voda.html" target="_blank">Cum îl alegem pe Preşedinte-Vodă?</a> (Mihai Ţurcanu, <i>Evenimentul Zilei</i>)</span></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-88010520323746396552014-09-13T18:35:00.003+03:002014-09-13T18:35:52.388+03:00Marş afară!<div style="text-align: justify;">
Mâine, 14 septembrie, la orele 14:00, se va da startul unui <a href="http://tinerii.md/tricolorul-unitatii-nationale/" target="_blank">nou marş al unioniştilor</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/ZMqv-YsNPLI?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
La drept vorbind, aveam dubii referitor la utilitatea încă a unei manifestaţii publice în plină campanie electorală (neoficială).</div>
<div style="text-align: justify;">
Având în vedere că acest gen de demonstraţii sunt destinate sensibilizării unor categorii de oameni cu studii superioare, cu un IQ mult mai ridicat decât genunchiul broaştei, care ştiu să facă diferenţa dintre un <a href="http://inprofunzime.md/stiri/politic/pldm-s-a-lansat-in-campanie-electorala-mii-de-oameni-s-au-adunat---688371.html" target="_blank">miting cu iz electoral</a> şi unul cu mesaj apolitic, <b>care o fi rostul încă a unui marş prin centrul Chişinăului?</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Răspuns: de a spune încă o dată MARŞ AFARĂ DIN ŢARĂ tuturor lepădăturilor şi parveniţilor, care nu fac decât să fure, să se căpătuiască şi odată la 4 ani să încerce să ne fraierească.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLWtJ7ZQkwOowiY1B495ovkYcN5caDCDFxKUlsubJoE6ZjfCUCfjl6wRjokSjhIP5t45XM8QC9fNaaPRAhCzVnkRixblR72PTIviaK_cQZF2XmnaPQmIdy-DPwYHWPp_aiDbJm709Std5F/s1600/Campanie+electorala.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLWtJ7ZQkwOowiY1B495ovkYcN5caDCDFxKUlsubJoE6ZjfCUCfjl6wRjokSjhIP5t45XM8QC9fNaaPRAhCzVnkRixblR72PTIviaK_cQZF2XmnaPQmIdy-DPwYHWPp_aiDbJm709Std5F/s1600/Campanie+electorala.jpg" height="320" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Da, voi, politrucilor, nu sunteţi decât nişte javre ordinare, hiene care vă hrăniţi pe spatele oamenilor de bună credinţă, paraziţi de care nici măcar "otrava, otrăjioara" de la Piaţa Centrală nu ne poate scăpa; care le daţi ruşilor bănci şi aeroporturi, care majoraţi pensiile şi salariile odată în paşte, din contul inflaţiei şi a jocului de-a schimbul valutar; care vă bălăciţi în piscine şi vă plimbaţi cu maşini scumpe, din banii noştri; care jucaţi teatru la televizor şi vă doare în c*r de popor etc., etc., etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Într-o perioadă în care fiecare îşi măsoară raitingul (a se citi: scula) electoral(ă), <a href="http://www.kankan.md/de-la-eurovision-in-moldova-ce-zice-filip-kirkorov-despre-prietenia-cu-vlad-plahotniuc-video/" target="_blank">unul aducându-l pe Kirkorov</a>, altul pe <a href="http://www.actualitati.md/md/societate/foto-video-igor-dodon-l-intilnit-pe-oleg-gazmanov-la-aeroportul-din-chisinau" target="_blank">Gazmanov</a>, <a href="http://tribuna.md/2014/08/24/vlad-filat-a-uimit-la-deschiderea-festivalului-%E2%80%9Egustar/" target="_blank">al treilea pe Goran Bregovic</a>, iar un <a href="http://ru1.md/ro/priglashaet-grandioznyj-kishineve/" target="_blank">al patrulea pe Rotaru</a>, prefer să mărşăluiesc, ca să le zic MARŞ AFARĂ! Nu de alta, dar n-am nevoie de concertele lor şi de senzaţia pe care vor să ne-o inoculeze, precum că am trăi cu toţii într-un festin perpetuu, într-o veselie nemaipomenită.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De aceea, dacă sunteţi dezamăgiţi, vă invit să veniţi la marşul de duminică. Vom porni de la Universitatea Pedagogică "Ion Creangă".</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-8860641360819863602014-07-17T21:44:00.004+03:002014-07-17T23:10:24.422+03:00"Limba luxemburgheză" a Annei Brasseur şi "limba noastră"<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Patria mea este limba română (Nichita Stănescu)</span></i></blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">"După ce a vizitat Anglia, un funcţionar al oraşului-stat german Osnanbr</span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">ück a scris, în </span></i><i><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">secolul XVIII,</span><span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"> lucrarea Istoria </span></i><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><span style="line-height: 22.399999618530273px;"><i>Osnabrück-ului...</i><span style="background-color: white;"><i>"</i> - cu aproximativ aceste cuvinte îşi începea discursul unul dintre cei mai buni profesori pe care i-am avut la facultate. </span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #252525; line-height: 22.399999618530273px;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Autorul <i>Istoriei </i></span></span><i style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Osnabrück-ului </i><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">este </span><span style="background-color: white; color: #252525; line-height: 22.399999618530273px;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Justus Möser, un filosof conservator german, care a efectuat o singură vizită </span></span><span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">în viaţa sa</span><span style="background-color: white; color: #252525; line-height: 22.399999618530273px;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">, de doar câteva luni, în afara localităţii de baştină. La revenirea în patrie, pentru a justifica decalajul dintre dezvoltarea fructuoasă a Angliei (datorată Revoluţiei Industriale) şi stagnarea economică a </span></span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Osnabrück-ului</span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">, acesta a elogiat solul fertil al micului stat german, criticându-i pe englezi pentru faptul că nu erau decât nişte "sclavi ai libertăţii". Mai exact, </span><span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Möser a pus bazele determinismului geografic în istoriografia modernă, încercând să justifice lipsa de spirit atreprenorial a compatrioţilor săi prin faptul că negoţul îi determină pe oameni să procure bunurile de care nu au nevoie, astfel fiind neglijate responsabilităţile faţă de familie şi faţă de stat. În schimb, solul </span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Osnabrück-ului</span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><i> </i>le asigura locuitorilor săi tot necesarul pentru existenţă şi, astfel, aceştia </span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">erau prezentaţi de pe poziţii de superioritate în comparaţie cu "răzvrătiţii" şi "excentricii" englezi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Cu certitudine, argumentelor evocate de către filosoful german par neverosimile chiar şi pentru secolul XVIII, darămite pentru contemporaneitate. Însă nu trebuie eludat următorul aspect: multitudinea de state germane (la un moment dat erau atâtea câte zile sunt în an) a accentuat tendinţele de exacerbare a specificului local.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Cu scuzele de rigoare pentru divagaţia de mai sus, ţin să precizez că Luxemburgul are cam aceleaşi dimensiuni ca şi fostul oraşul-stat </span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Osnabrück</span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">. Nu ştiu dacă are sau nu acelaşi sol, dar cu siguranţă există aceeaşi predilecţie pentru hiperbolizarea trăsăturilor locale. În această ordine de idei se înscrie şi <a href="http://unimedia.info/stiri/video-presedinta-apce-In-republica-moldova-se-vorbeste-limba-moldoveneasca-79544.html" target="_blank">afirmaţia provocatoare a doamnei Anna Brasseur</a>, prin care a încercat să identifice similitudini dintre două state mici, atât ca pondere europeană, cât şi ca dimensiuni teritoriale (Luxemburgul şi Republica Moldova).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Într-adevăr, poţi scoate omul din sat, dar nu şi satul din om. Probabil din această cauză doamna Brausseur nu a fost în stare să-şi disimuleze nepriceperea şi cunoştinţele precare în materie de filologie. De altfel, conform <a href="http://website-pace.net/en_GB/web/apce/biographypresident" target="_blank">CV-ului</a>, dumneaei este de profesie psiholog şi, din câte se pare, nu a excelat nici în acest domeniu, altmiteri era să evite o situaţie conflictuală, precum cea din Parlamentul Republicii Moldova. Lansarea apelului la unitate, după ce spiritele fuseseră deja aţâţate, a lăsat impresia unui gest infantil şi steril ca finalitate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">Nu vreau să insist prea mult asupra unui subiect controversat, dar mai ales asupra <a href="http://www.andrianbuligari.md/?p=220" target="_blank">unor subiecţi</a> pentru care orice argument ştiinţific este deficitar în raport cu incultura şi necunoaşterea de care dau dovadă. E ca şi cum ai încerca să aplici o frecţie la piciorul de lemn al moldovenismului primitiv (şi mai nou - europenist).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">O să fac doar câteva precizări:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">1) În <a href="http://europa.eu/" target="_blank">nomenclatorul lingvistic</a> al Uniunii Europene nu figurează "limba luxemburgheză".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">2) "Luxemburgheza" a fost declarată limbă oficială a statului omonim abia în 1984, ca urmare a unui curent politic de revitalizare şi de accentuare a specificului local.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">3) Pe lângă "luxemburgheză", în Marele Ducat al Luxemburgului <a href="http://www.luxembourg.public.lu/en/luxembourg-glance/population-languages/index.html" target="_blank">mai există 2 limbi oficiale: germana şi franceza</a>. Prin urmare, afirmaţia doamnei Brausseur nu este decât o încercare nefericită şi hazardată de a identifica similitudini (de altfel, inexistente) între ţara sa de origine şi Republica Moldova.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">4) Mi-aş fi dorit ca oficialul european să se fi concentrat strict pe aspecte ce ţin de competenţele sale profesionale. De altfel, aş prefera să avem un PIB similar cu al Luxemburgului, decât o situaţie lingvistică "similară".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;">5) <a href="http://victorchironda.eu/2014/07/17/despre-durerea-de-limba-si-de-alte-organe/" target="_blank">Despre durerea de limbă</a> pe care o manifestă unii, mă abţin să comentez.</span><span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3pcHUsyEZXoo3laZYSZw3qQQDONJghhXbL5FPnsk95UACjGvbT8adNZ13HB6eJHyAkDvQxFpqri-HoHGkf0f6QfUf7L4qOlFOT8jTnuFusMbKUogfxx3oqP1UZj-qzydkMEXBbNAollUe/s1600/emblema-limba-noastra-cea-romana.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3pcHUsyEZXoo3laZYSZw3qQQDONJghhXbL5FPnsk95UACjGvbT8adNZ13HB6eJHyAkDvQxFpqri-HoHGkf0f6QfUf7L4qOlFOT8jTnuFusMbKUogfxx3oqP1UZj-qzydkMEXBbNAollUe/s1600/emblema-limba-noastra-cea-romana.jpg" height="320" width="270" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #252525; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 22.399999618530273px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-48719841209620119622014-07-03T18:38:00.002+03:002014-07-14T11:01:31.897+03:00Chirtoacă - filat de poliţie<div style="text-align: justify;">
Referitor la incidentul din data de 2 iulie dintre primarul capitalei şi poliţie am formulat câteva întrebări, nu fără a preciza contextul situaţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<b><i>Context:</i></b><br />
Conform <a href="http://www.politie.gov.md/ro/comunicare/stiri/precizare-3" target="_blank">versiunii oficiale</a>, la data de 02.07.2014, la ora 21:58, un bărbat a telefonat la numărul 902 şi a sesizat poliţia că <i>"pe strada Meşterul Manole se deplasează un automobil de model Toyota Camry de culoare neagră în care se află un şofer în stare de ebrietate la volan".</i><br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În<a href="http://protv.md/stiri/actualitate/video-exclusiv-momentul-in-care-dorin-chirtoaca-este-oprit-de---610591.html" target="_blank"> înregistrarea video plasată pe site-ul Protv.md</a>, ora apelului pare să fie <b>21:08</b>, şi nu 21:58.<br />
<br />
Conform versiunii primarului, care nu a fost infirmată de către poliţie, acesta s-a deplasat dinspre localitatea Coloniţa spre sediul Primăriei Municipiului Chişinău, iar automobilul pe care îl conducea a fost stopat la intersecţia străzii G. Bănulescu-Bodoni cu bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
În aceeaşi "Precizare" a Inspectoratului General de Poliţie (în continuare - IGP) se menţionează că <i>"la ora 22:18, cetăţeanul Dorin Chirtoacă a fost supus testării alcoscopice".</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXMdZCV56aBEPlMsclmAwgQov8m85ZQ67aWV42MOcV__eLXB3ByeisxXcWmbyQDDT-58f3BMTBENuEiWF941HGvd30YZgdSaNd84e_gPRDv5Ip4QF8h00VzH-5ICn3icVTIT95p9SFDtJ-/s1600/Harta.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXMdZCV56aBEPlMsclmAwgQov8m85ZQ67aWV42MOcV__eLXB3ByeisxXcWmbyQDDT-58f3BMTBENuEiWF941HGvd30YZgdSaNd84e_gPRDv5Ip4QF8h00VzH-5ICn3icVTIT95p9SFDtJ-/s1600/Harta.jpg" height="233" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<b><i>Întrebarea 1:</i></b><br />
Dacă apelul telefonic a fost înregistrat la ora 21:58, iar primarul a fost supus testării alcoscopice la 22:18, <b>cum se explică faptul că în doar 20 de minute automobilul condus de Chirtoacă a parcurs traseul de la str. Meşterul Manole (A) până la intersecţia Bodoni - Ştefan cel Mare (B) şi tot în aceste 20 de minute la faţa locului a reuşit să se deplaseze un alt echipaj de patrulare, dotat cu alcooltester?</b><br />
În plus, se cunoaşte că echipajele poliţiei activează pe sectoare şi doar în cazuri extreme acestea îşi părăsesc itinerariul de patrulare. Respectiv, echipajul de la Ciocana nu are cum să fi ajuns (în 20 de minute) în sectorul Buiucani al capitalei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<b><br /></b><b><i>Întrebarea 2:</i></b><br />
Dacă Dorin Chirtoacă a încălcat regulile de circulaţie (chipurile s-ar fi deplasat cu viteză excesivă), după cum insinuează cetăţeanul "responsabil", <b>de ce poliţia nu prezintă înregistrările efectuate de camerele video </b>(vezi aici <a href="http://www.timpul.md/articol/(harta)-strazile-chiinaului-vor-fi-monitorizate-cu-camere-video-i-radare-47300.html" target="_blank">harta</a> amplasării acestora),<b> care sunt cca 5 la număr pe traseul parcurs de automobilul la volanul căruia se afla primarul?</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><br /></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i>Context:</i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
Serghei Diaconu, viceministrul Afacerilor Interne, i-a replicat pe facebook primarului general al capitalei următoarele:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNpWE6GrwEyoI8TIv4HLL7-XEscsCOxdvjx14arNqILhKmxaj2pGIh1F5OKnqnd-6kBA9bjzbYz2Dvv1-iEll_vw54cyWuGV2yC8xsmPLokbieZY79OzP8Yn2XxbFHF5Q2wDvs-cwiMe6Z/s1600/Replica+lui+Diaconu.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNpWE6GrwEyoI8TIv4HLL7-XEscsCOxdvjx14arNqILhKmxaj2pGIh1F5OKnqnd-6kBA9bjzbYz2Dvv1-iEll_vw54cyWuGV2yC8xsmPLokbieZY79OzP8Yn2XxbFHF5Q2wDvs-cwiMe6Z/s1600/Replica+lui+Diaconu.png" height="320" width="278" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Ignorând aspectele politice de care este doldora declaraţia viceministrului, considerăm relevantă următoarea frază:<br />
<i>"Având în vedere că domul Chirtoacă a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice înainte de a urca la volan - considerăm că sesizarea a fost una întemeiată".</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><br /></i>În conformitate cu punctele 3 şi 4 din "Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei": </div>
<div style="text-align: justify;">
<i>"3. Se stabilesc, pentru conducătorii de vehicule, următorele concentraţii maxime admisibile de alcool:</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>a) în sânge - 0,3 g/l;</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>b) în aerul expirat - 0,15 mg/l.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>4. Se atestă ca stare de ebrietate alcoolică:</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>a) cu grad minim - în caz de stabilire a concentraţiei de alcool de la 0,3 g/l până la 1,0 g/l în gânde şi de la 0,15 mg/l până la 0,5 mg/l în aerul expirat;</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>b) cu grad avansat - în caz de depăşire a concentraţiei de alcool de 1,0 g/l în sâge şi de 0,5 mg/l în aerul expirat".</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><br /></i><b><i>Întrebarea 3:</i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirer5BuVrkDXUflsfADBWTbpsQzDg4HIT0UJg98cOCI2v6IlLTvCNOziH_cb3KxmQ07mPFGcvnBBsklRxsImvkMmp4ZJqVEN8gZV9-wtRRTrfGsOGEB2Nr03j1HbuA-kNgPUC-zVPvqFy9/s1600/Dovada+lui+Chirtoaca.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirer5BuVrkDXUflsfADBWTbpsQzDg4HIT0UJg98cOCI2v6IlLTvCNOziH_cb3KxmQ07mPFGcvnBBsklRxsImvkMmp4ZJqVEN8gZV9-wtRRTrfGsOGEB2Nr03j1HbuA-kNgPUC-zVPvqFy9/s1600/Dovada+lui+Chirtoaca.jpg" height="320" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<b>Dacă rezultatul testării a fost de <i>"0,00 mg/l de alcool în aer respirat",</i> atât conform datelor furnizate de poliţie, cât şi conform testării repetate la Dispensarul Republican de Narcologie, de ce Serghei Diaconu continuă să considere sesizarea cetăţeanului ca fiind "întemeiată"?</b><br />
<b><br /></b>
<b><i>Întrebarea 4:</i></b><br />
<b>Dacă aşa-zişii cetăţeni responsabili, care au anunţat poliţia, spun că observaseră cum primarul a consumat bere în PMAN, de ce nu au sesizat atunci IGP-ul, când acesta se deplasa spre Coloniţa? Oare pentru că nu erau pregătiţi să-l fileze (în sensul de a-l urmări discret)?</b><br />
<br />
<b><i>Întrebarea 5:</i></b><br />
<b>De ce poliţia nu a intervenit atunci când Dorin Chirtoacă a fost ameninţat şi înjurat de către nişte cetăţeni agresivi?</b><br />
<b><br /></b>
În concluzie, incidentul dintre primarul municipiului Chişinău şi poliţie demonstrează încă o dată că în Republica Moldova poţi să fii filat (mai ales dacă eşti indezirabil personajului cu nume omonim) atât de către indivizi obscuri, cât şi de echipajele cu dungi "verzi" ale poliţiei:<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxM_dBKZLnNxX5-KjY5JD-9F02Kp9JpKMtIERiGEV9vEawPP-Bi0oXg47SwJ2Rng7CFb4PDgyI9zvkOvt6ic6nzz66Lu3j0_iN8gbj9VARSvM8VLvYyZe4zXDgBr9TDDhJTCvRAZg07uJ9/s1600/6.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxM_dBKZLnNxX5-KjY5JD-9F02Kp9JpKMtIERiGEV9vEawPP-Bi0oXg47SwJ2Rng7CFb4PDgyI9zvkOvt6ic6nzz66Lu3j0_iN8gbj9VARSvM8VLvYyZe4zXDgBr9TDDhJTCvRAZg07uJ9/s1600/6.jpg" height="179" width="320" /></a></div>
<br />
Cred că Dorin Chirtoacă ar trebui să se bucure că nu a fost <a href="http://protv.md/stiri/politic/adu-l-si-eu-am-sa-l-trasnesc-cu-capul-de-asfalt-soarta-interceptarilor-1---155759.html" target="_blank">"trăsnit cu capul de asfalt"</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-60634787840407593322014-06-17T21:19:00.001+03:002014-06-17T21:19:24.291+03:007 ani de mandat şi "7 ani de acasă"<div style="text-align: justify;">
Nu sunt originar din Chişinău.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu sunt şi nu am fost membru PL.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu activez în cadrul administraţiei publice locale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dar locuiesc în municipiul Chişinău din 1999.</div>
<div style="text-align: justify;">
Am făcut şcoală în capitală, trăind în suburbie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Am absolvit o universitate din Chişinău, locuind mai mult la cămin.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
Ţin minte că preţul biletului la troleibuz a fost de 50 de bani, apoi 75, apoi 1 leu, pentru ca acum să coste 2 lei. Dar transportului public venea o dată la 40 de minute, iar graficul de circulaţie depindea de dispoziţia şoferului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
N-am să uit că apa era destul de ieftină, dar mai des, pur şi simplu, nu era. Sau apărea doar pentru câteva ore, având o culoare de rugină şi un miros specific de bâhlitură.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
În prezent, în Chişinău îşi au sediile tot mai multe televiziuni, dar niciuna nu este atât de interesantă precum fusese Catalan Tv. Cunoscătorii ştiu de ce.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
Înainte, în stare deplorabilă erau mai multe străzi decât acum, dar şi şoferii erau mai puţin pretenţioşi.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
Până nu demult, evitam să zăbăvesc seara în cartiere precum Poşta Veche. Acum mi-aş dori să locuiesc acolo.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
O amintire plăcută sunt meciurile de pe Stadionul Republican, la care mă ducea bunelul. Deşi acela nu era teren de fotbal, ci arătură, reuşeam la ultimul autobuz spre casă tocmai pentru că stadionul era amplasat în centru. Am fost cu bunelul şi la meciurile de pe Stadionul Zimbru, dar costul unui taxi până în suburbie e mai scump decât 2 bilete la Moldova-Olanda. De aceea nu ne mai ducem la meciuri.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
Astăzi se împlinesc 7 ani de mandat ai primarului Dorin Chirtoacă. <b>7 ani în care m-am simţit ca acasă.</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă nu sunteţi de acord sau <a href="http://victorchironda.eu/2014/06/17/7-ani-de-singuratate/" target="_blank">vă simţiţi însinguraţi</a>, măcar daţi dovadă de "7 ani de acasă". Măcar astăzi, iar de mâine continuaţi să criticaţi.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieOeXIQuUoBY5f-52D99hyphenhyphen-MC1qqtpb60kE7eA9znDn9bSdWJH80wV5FbHg-0Fp_FgIZiN8ylPRe30c8f5EQ2p0KxuGlWLNEKyJmQfkMcKhHgARjMcwZwynFLUuTuyndx_xYhICREPtuMy/s1600/point.md.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieOeXIQuUoBY5f-52D99hyphenhyphen-MC1qqtpb60kE7eA9znDn9bSdWJH80wV5FbHg-0Fp_FgIZiN8ylPRe30c8f5EQ2p0KxuGlWLNEKyJmQfkMcKhHgARjMcwZwynFLUuTuyndx_xYhICREPtuMy/s1600/point.md.jpg" height="211" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i><span style="font-size: x-small;">sursa: www.point.md</span></i></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWM5VMbXW4FjE4vT1YM5m0R0avKnkQNuazDt8qC807K2cX54Ydsb0Zkgayu3XD4Cg9xnsWrdGAu2ssDyIF2fVamNltqn-xnNr49x4kxbkRadsB-U-dmrGY2MfnmZfpSL1-s4iyHs6JKY-B/s1600/valea_morilor_sus.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWM5VMbXW4FjE4vT1YM5m0R0avKnkQNuazDt8qC807K2cX54Ydsb0Zkgayu3XD4Cg9xnsWrdGAu2ssDyIF2fVamNltqn-xnNr49x4kxbkRadsB-U-dmrGY2MfnmZfpSL1-s4iyHs6JKY-B/s1600/valea_morilor_sus.jpg" height="194" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i><span style="font-size: x-small;">sursa: www.nastas.md</span></i></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkDKtFfgu59A275_MEgNKqO2jslmMaRC2HoP38N8SMSRZKe8JhnW73m8vDUFDBzovgXSunMXkVRKvYYhA_GvJsPmIhyphenhyphenhXyAYiWrUwJNtMwyjC9fhPsQVhOoun3UbnsJKBu8XgfzYAyjozE/s1600/www.timpul.md.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkDKtFfgu59A275_MEgNKqO2jslmMaRC2HoP38N8SMSRZKe8JhnW73m8vDUFDBzovgXSunMXkVRKvYYhA_GvJsPmIhyphenhyphenhXyAYiWrUwJNtMwyjC9fhPsQVhOoun3UbnsJKBu8XgfzYAyjozE/s1600/www.timpul.md.jpg" height="189" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i><span style="font-size: x-small;">sursa: www.timpul.md</span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-85666622127973746632014-05-29T20:27:00.005+03:002014-05-29T20:36:13.460+03:0010 întrebări lui "al vostru, Vlad Filat" despre al nostru 7 aprilie<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="background-color: white;">Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,</span><br style="background-color: white;" /><span style="background-color: white;">Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,</span><br style="background-color: white;" /><span style="background-color: white;">Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,</span><br style="background-color: white;" /><span style="background-color: white;">Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!</span></span></blockquote>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"> (M. Eminescu, <i>Scrisoarea a III-a</i>, mai 1881)</span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La 27 mai, Curtea Constituţională a propunţat o hotărâre în privinţa <a href="http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=sesizari&docid=278&l=ro" target="_blank">sesizării nr. 27/a din 11.04.2014</a>, depusă de către un grup de deputaţi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La 28 mai, trei dintre trepăduşii lui Filat, cu IQ-uri mai joase de genunchiul broaştei, au publicat unul şi acelaşi text, doar că în trei versiuni. Aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie. Dacă nu aveţi cu ce vă "delecta" sau amuza, le puteţi accesa <a href="http://vox.publika.md/politica/sa-va-fie-rusine-domnilor-judecatori-constitutionali-513774.html" target="_blank">aici</a>, <a href="http://vox.publika.md/politica/curtea-constitutionala-face-jocul-comunistilor-513778.html" target="_blank">aici</a> sau/şi <a href="http://vox.publika.md/politica/misterul-7-aprilie-continua-513780.html" target="_blank">aici</a>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Vă asigur că nu sunt obligat să iau atitudine, să ripostez sau să reacţionez în vreun fel la aberaţiile unora sau altora. Din păcate, însă, nu pot rămâne indiferent la ceea ce se propagă în spaţiul public. Or, se ştie: "ca răul să triumfe este necesar ca oamenii buni să nu facă nimic".</span><br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Nu mă deranjează că scribii cu pricina au publicat nişte articole. Îmi repugnă faptul că aceştia se erijează în postura de comentatori politici, de formatori de opinie, deşi nu sunt decât nişte idolatri, indivizi fără coloană vertebrală, adulatori ordinari. Dânşii pozează în rol de moralişti (<i>"să vă fie ruşine"</i>), de justiţiari (<i>"Câtă injustiţie"</i></span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">), dar se dedau unor atacuri direct la persoană (<i>"acest Tănase îşi ştegre </i>[textul pare a fi cules în grabă - n.a.]<i> picioarele de victimele lui 7 aprilie"</i>).</span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Da, aveţi dreptate, nu merită atenţia noastră asemenea indivizi de joasă speţă, care se întrec în denigrarea unei persoane incomode şi a unei instituţii independente, dar nu pot trece cu vederea peste mârlănia, ipocrizia şi prostia pe care aceştia le perorează în spaţiul public.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În definitiv, nu le pot reproşa condeierilor decât că tăinuiesc numele comanditarului şi nu ne previn despre faptul că "revelaţia" lor de "opinii", din aceeaşi zi, la distanţă de a câte o oră, este doar un serviciu prestat contra cost. La urma urmei, prostituţia politică nu va fi niciodată combătută, dar avem dreptul să ştim cine o practică.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Revenind, însă, la fondul problemei, voi încerca să scot la iveală câteva dintre inepţiile propagate intens:</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>1) "Curtea i-a exonerat de răspundere pe organizatorii crimelor din aprilie 2009".</i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Această afirmaţie nefondată nu este decât o minciună sfruntată. Fără a avea pretenţii de expert în drept, la o simplă lecturare a <a href="http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268" target="_blank">Codului Penal</a> (CP), observi următoarele:</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">a) Prescripţia de la răspunderea penală este de 5 ani doar în cazul infracţiunilor mai puţin grave - art. 60, al. (1) din CP al RM;</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">b) Infracţiunile mai puţin grave sunt faptele pentru care este prevăzută o pedeapsă maximă cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv - art. 16, al. (3) CP al RM;</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">c) Pentru omorul intenţionat, pedepsa penală este închisoarea de la 10 la 15 ani - art. 145, al. (1), CP al RM, motiv pentru care această infracţiune poate fi calificată doar ca fiind gravă sau deosebit de gravă - art. 16 CP -, nicidecum drept una "mai puţin gravă". </span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Prin urmare, <b>prescripţia pentru uciderea lui Valeriu Boboc nu a expirat</b>, întrucât comiterea acelui omor intenţionat nu poate fi considerată drept infracţiune mai puţin gravă.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Totodată, conform art. 60, al. (8) din CP al RM:</span><br />
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;">(8) <b>Prescripţia nu se aplică persoanelor care au săvîrşit</b> infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de război, <b>infracţiuni de tortură</b>, <b>tratament inuman sau degradant</b> sau alte infracţiuni prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, <b>indiferent de data la care au fost săvîrşite.</b></span></blockquote>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>2) "Adevărul despre 7 aprilie nu va fi cunoscut niciodată".</i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Este de-a dreptul hilar şi lipsit de bun-simţ să crezi că muşamalizarea acţiunilor din aprilie 2009 poate fi înfăptuită de către organul de jurisdicţie constituţională. <b>Investigarea evenimentelor de atunci ţine de competenţa Poliţiei şi a Procuraturii, şi nu a Curţii Constituţionale. </b>Cele două structuri de forţă au fost direct implicate în escaladarea situaţiei din aprilie 2009 şi sunt unicele responsabile şi capabile să le elucideze.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">3) <i>"Prelungirea termenului de prescripţie asigură atragerea la răspundere a vinovaţilor".</i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Dacă 5 ani de zile niciun factor de decizie nu a mişcare un deget, cât de infantil trebuie să fii ca să crezi că odată cu trecerea timpului făptaşii vor fi prinşi şi pedepsiţi?</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Finalmente, <b>în calitate de participant la evenimentele de acum 5 ani şi de co-organizator al primului protest paşnic din data de 6 aprilie 2009</b></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><br /></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghyphenhyphennOLSciqym0L7tJGt-mAM8RthucSP62SzX4ttEMKLhjnrObC8V6kGpk1JIE99MI_z7XKipur954fqj34vaSa5p6f5bteQFMWDzv6fcLn3rWwAfBNSRutsX4Z7NtkbtCTEslr0ZFXG_xT/s1600/Declaratia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghyphenhyphennOLSciqym0L7tJGt-mAM8RthucSP62SzX4ttEMKLhjnrObC8V6kGpk1JIE99MI_z7XKipur954fqj34vaSa5p6f5bteQFMWDzv6fcLn3rWwAfBNSRutsX4Z7NtkbtCTEslr0ZFXG_xT/s1600/Declaratia.jpg" /></a></div>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><br /></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify;">adresez public domnului Vlad Filat următoarele întrebări:</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<ol>
<li style="text-align: left;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">La
formarea AIE 1, AIE 2, actualei Coaliţiei pro-europene, Filat a insistat şi a obţinut serviciul vamal, fiscul, achiziţiile publice, Franzeluţa, Combinatul de Tutun etc.
Câte condiţii a înaintat Filat partenerilor de guvernare, legate de elucidarea
evenimentelor din 7 aprilie 2009?</span></li>
<li style="text-align: left;"><span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">Filat
a guvernat ţara până în 2013, având controlul total asupra </span><st1:stockticker style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO">MAI</span></st1:stockticker><span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">. De ce în acești ani Ministerul de Interne s-a ocupat cu orice, de la “datul cu capul de asfalt ”
până la achiziții publice dubioase din bani europeni şi americani, dar nu a
investigat abuzurile din 7 aprilie 2009? </span></li>
<li style="text-align: left;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">De ce
pe timpul guvernării lui Filat o parte din polițiștii acuzaţi de abuzuri au
fost avansaţi în grad, iar alţii – restabiliți în funcţie de miniștrii de
interne ai lui Filat?</span></li>
<li style="text-align: left;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">De ce
a fost eliberat suspectul de organizarea evenimentelor din 7 aprilie, Eduard
Baghirov (absolut întâmplător înainte de plecarea lui Filat la Moscova)?</span></li>
<li style="text-align: left;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">Cum
explică Filat faptul că Vitalie Burlacu, alias „VITAS”, care a bătut tineri la
7 aprilie 2009 a ajuns sa fie consilierul fruntaşului PLDM, deputatului în Parlament
Veaceslav Ioniță?</span></li>
</ol>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2B_Rf87kKwCZaL0ZB6wT-m1iHKtbTBZHsaKxGL3AilfIwiPxAeggj-plgT1OOdCCsa7M2VRApXSoI6xnj1R7dXq4-GicEyGYMBmhX9Ljt4jNKsXUwVnMpOkTbC9-HtdHJ5W7EncYXB-i5/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2B_Rf87kKwCZaL0ZB6wT-m1iHKtbTBZHsaKxGL3AilfIwiPxAeggj-plgT1OOdCCsa7M2VRApXSoI6xnj1R7dXq4-GicEyGYMBmhX9Ljt4jNKsXUwVnMpOkTbC9-HtdHJ5W7EncYXB-i5/s1600/images.jpg" height="250" width="400" /></a></div>
<div class="ListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: center; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;"><span lang="RO"><i>(sursa: cugetliber.wordpress.com)</i></span></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;"><span lang="RO"><i><br /></i></span></span></div>
<div class="ListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: left; text-indent: -0.25in;">
<span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">6. De ce
adevărul despre asasinarea lui Valeriu Boboc a fost ascuns de </span><st1:stockticker style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO">MAI</span></st1:stockticker><span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"> şi a ieșit la iveală doar datorită
faptului că Președintele interimar la acea perioadă, Mihai Ghimpu, a prezentat
imaginile video din PMAN?</span></div>
<div class="ListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: left; text-indent: -0.25in;">
<span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">7.<span style="font-size: 7pt;">
</span></span><span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">Unde-i
monumentul eroilor din 7 aprilie din faţa Parlamentului, prezentat de Filat în
2010 cu atâta pompă?</span></div>
<div class="ListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"></span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEic1TAb4JOMMVVD7kgz3i1WH_EzGZ15d45e6OWONj0Tg4eIvgluxVEKgT79Xt8Hj33yP3VPPwFJC6irOShrAYlwetP7vS2xLDLfzRwC423M94WW6s4ZGPTvzm4eGIrYEcf3xtKdjTjSKweC/s1600/download.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEic1TAb4JOMMVVD7kgz3i1WH_EzGZ15d45e6OWONj0Tg4eIvgluxVEKgT79Xt8Hj33yP3VPPwFJC6irOShrAYlwetP7vS2xLDLfzRwC423M94WW6s4ZGPTvzm4eGIrYEcf3xtKdjTjSKweC/s1600/download.jpg" height="255" width="400" /></a></span></span></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">
</span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i style="font-size: small; text-indent: -24px;">(sursa: vox.publika.md)</i></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i style="font-size: small; text-indent: -24px;"><br /></i></span></span></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">
</span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;">8. Cum
se simţeau victimele evenimentelor din 7 aprilie 2009 când Filat sărbătorea
împreună cu Vladimir</span><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;"> </span><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;">Voronin (îmbrăcat
în sacou verde) la celebrarea a 5 ani de la fondarea PLDM?</span></span></span></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">
</span></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;">9. Câte ședințe
a convocat Filat sau preşedintele Timofti pentru a verifica cum merge
investigarea</span><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;"> </span><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;">evenimentelor din 7
aprilie? (Să ne amintim, bunăoară, de multiplele ședințe şi discursurile
înflăcărate ale fostului premier legate de „apărarea de raideri a Băncii de
Economii”, care</span><a href="https://www.blogger.com/null" name="_GoBack" style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;"></a><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;"> în final pare să fie preluată </span><span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;">chiar dânsul)?</span></span></span></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b style="line-height: 115%; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span style="text-align: justify; text-indent: -0.25in;">10. </span><b style="line-height: 115%; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">Cât o
să-şi mai bată joc de noi acest individ? </b></div>
</span></span></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-65575782899118213222014-05-12T20:43:00.001+03:002014-07-14T11:14:36.768+03:00Mai bine "minoritate" decât nimicnicie<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Protagonistul <a href="http://mischescu.blogspot.com/2014/05/esti-buligari-vorbesti-buligareste.html" target="_blank">articolului precedent</a> "m-a onorat" cu <a href="http://vox.publika.md/social/mesaj-adresat-minoritatilor-513275.html" target="_blank">un răspuns</a>, dar acesta e tot atât de <b>inconsistent </b>(<i>"câteva cuvinte", "câteva rânduri"</i>) şi de <b>întârziat</b> (au trebuit să treacă 3 zile) ca şi autorul său. Am pus ghilimelele de rigoare expresiei "m-a onorat", pentru că interlocutorul nu-mi poate oferi ceea ce-i lipseşte cu desăvârşire.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Acest "seamăn al meu" (fără de seamăn), considerându-se "ayatolah-ul majorităţii" şi arogându-şi dreptul de a vorbi în numele acesteia, <b>m-a vizat adresându-se tuturor minorităţilor </b>(titlul: <i>"Mesaj adresat minorităţilor"</i>). Să-mi fie iertată modestia, dar umila mea persoană nu reprezintă nici măcar o minoritate, darămite pe toate laolaltă.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Faceţi, vă rog, abstracţie de greşelile ortografice ale interlocutorului meu şi remarcaţi-i maniera perfidă de a mă confunda cu grupul său imaginar de majorete: <i>"(...) nu voi răspunde provocărilor minuscule şi neimportante <b>din partea unor</b> <b>amici</b>, dimpotrivă, chiar <b>îl rog </b>să mai gândească la problema de logică din postarea precedentă (...)". </i>Să nu fi devenit dânsul membru al unui partid minuscul nu l-aş fi crezut în stare de atâta grandomanie. Eh, poţi scoate omul din partid, dar nu şi partidul din om...</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_tjIdByJG1a2aupsr9vsJZDdks3LYgqi0OgAgpzYtM8YswtmiDKyTNaxGQ4K2I77tHv28pc0xn1zycxtOu_SHS90prWnxznWdNpoi_GqBIe1ireYiSfuwLiqSblx8UY-6mCNx6DCndkwB/s1600/PDM.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_tjIdByJG1a2aupsr9vsJZDdks3LYgqi0OgAgpzYtM8YswtmiDKyTNaxGQ4K2I77tHv28pc0xn1zycxtOu_SHS90prWnxznWdNpoi_GqBIe1ireYiSfuwLiqSblx8UY-6mCNx6DCndkwB/s1600/PDM.jpg" height="269" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;">imagine realizată de către prietenul <a href="https://www.facebook.com/filimon.a.arthur" target="_blank">Alexandru Arthur Filimon</a></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Culmea ipocriziei constă în a-i ruga pe cei pe care îi ofensează, numindu-i extremişti, să-i explice <i>"legătura dintre limba vorbită şi identificarea naţională a unui individ". </i>De fapt, "extremişti" suntem cu toţii, doar pentru că avem opinii diferite de ale sale şi, prin urmare, nu sunt unicul exonerat de a da curs solicitării. Cu toate acestea, nu-i pot lipsi pe cititori de câteva argumente, fără a avea iluzia că acestea vor ajunge, vreodată, la "mintea cea de pe urmă a moldoveanului" nostru:</span><br />
<br />
<ol>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RU" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Conform DEX, naţiunea este definită drept o „comunitate stabilă de
oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de
teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în
particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a
sorții comune”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn1" name="_ftnref1" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[1]</span></sup></span></span></sup></span></a><span lang="RU" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RU" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Însă, în NODEX, se precizează că naţiunea nu se constituie, neapărat,
în cadrul unui stat: „comunitate stabilă de oameni constituită istoricește și
apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de
factură psihică, manifestate în particularitățile specifice ale culturii”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn2" name="_ftnref2" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[2]</span></sup></span></span></sup></span></a><span lang="RU" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">În opinia lui Anthony Smith, „</span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">naţiunea</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"> nu este proprietatea
exclusivă a anticilor după cum nu este nici sacrificiul de sine eroic pentru
propria patrie. Aceasta </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">este în
egală măsură, atât un fenomen al lumii moderne, cât şi al celei antice</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn3" name="_ftnref3" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[3]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Sociologul Ernest Gellner susţinea că „</span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">doi oameni aparţin aceleiaşi naţiuni dacă
şi numai dacă împărtăşesc aceeaşi cultură</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">, adică un sistem de idei, de
semne, de asociaţii şi moduri de comportare şi comunicare (...),</span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"> dacă şi numai dacă fiecare recunoaşte că
aparţine aceleiaşi naţiuni</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn4" name="_ftnref4" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[4]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Impactul limbii asupra unei sau altei
naţiuni este diferit de la caz la caz. Respectiv, „Franţa era constituită ca
naţiune medievală prin 1300, dar schisma între limbile </span><i style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">d’oil</i><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"> şi </span><i style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">d’oc</i><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"> persistă
până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când Frederik Mistral încununa un
mileniu de creaţie poetică provensală. La 1600 românii erau despărţiţi în
trei state, dar limba pe care o vorbesc este excepţional de unitară, fie ea
oglindită în textele maramureşene, în tipăriturile lui Coresi sau în scrisorile
bistriţene. (...) <b>Întâii noştri scriitori, Grigore Ureche sau Miron
Costin, îşi încep orice meditaţie istorică, îndată după descendenţa romană, de
la latinitatea şi unitatea limbii</b>”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn5" name="_ftnref5" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[5]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Marele istoric ieşean (deci un moldovean!),
A.D. Xenopol, considera că „</span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"><i>ideea naţională a pornit la noi odată cu
introducerea limbii române în biserică în cursul veacului al XVII-lea</i></b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">
şi obârşia ei stă în cugetarea că suntem un popor de viţă romană”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn6" name="_ftnref6" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[6]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Etno-psihologul şi filosoful Constantin
Rădulescu-Motru afirmase: „</span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Conştiinţa
comunităţii de origine</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">, căreia i se mai zice comunitatea de sânge, </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">împreună cu aceea a</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"> </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">comunităţii de limbă sau de cultură,
fiindcă prin cultivarea limbii se mijloceşte cultura în genere</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">, </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">împreună şi cu conştiinţa comunităţii de
destin sau de menire istorică – sunt cele trei aspecte pe care le ia conştiinţa
naţională în cursul dezvoltării sale</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn7" name="_ftnref7" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[7]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Respectabilul academician Ioan Aurel-Pop
reiterase faptul că: „Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) era convins
înainte de 1600 că toate provinciile în care se vorbeşte franţuzeşte trebuie să
aparţină Franţei, după cum cele de limbă germană trebuie să fie ale germanilor
sau cele de limbă spaniolă ale spaniolilor”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn8" name="_ftnref8" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[8]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.
Prin urmare, </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">pe la 1600, ca şi la 1400,
apartenenţa la un stat naţional se judecă şi în funcţie de limbă</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Pavel Kruşevan, funcţionar al
administraţiei ţariste din Basarabia: „Moldovenii sau românii constituie cea
mai mare parte a populaţiei Basarabiei, aproape ¾ din totalul locuitorilor
(...) </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Ruşii îi numesc pe români
moldoveni, după numele uneia dintre ţările româneşti</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"> (</span><i style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Русскіе называютъ румыновъ молдаванами, по имени одного изъ румынскихъ
княжествъ</i><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">)”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn9" name="_ftnref9" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[9]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Asemănător se exprimă şi vice-guvernatorul
Basarabiei Filip Viegel: „Eu am avut ocazia să studiez sufletul moldovenilor. </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Aceşti rumâni sau români, după cum îşi zic
ei</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">, se trag din coloniştii romani şi slavo-dacii învinşi de Traian. </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">În limba pe care o vorbesc predomină limba
latină</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn10" name="_ftnref10" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[10]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Chiar şi profesorul Berg, un imperialist
şovin recunoştea, în „Descrierea etnografică a moldovenilor”, că: „</span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">moldovenii sunt românii care locuiesc în
Moldova, Basarabia</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"> şi unele părţi din guberniile vecine cu Basarabia –
Podolia, Herson şi Ekaterinoslav. </span><b style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Ei
înşişi îşi zic moldoveni şi România e numită de ei Moldova</b><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">. De românii
Valahiei sau de vlahi ei se disting prin neînsemnate deosebiri dialectologice”</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn11" name="_ftnref11" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO" style="color: black;">[11]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">.</span></span></li>
<li><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Consideraţii privind preponderenţa
elementului etnic românesc în Basarabia se regăsesc şi în alte scrieri din
perioada ţaristă, cum sunt cele ale militarului A.O. Zaşciuk</span><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn12" name="_ftnref12" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO">[12]</span></sup></span></sup></span></a><span style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">,
ale scriitorului V.M Garsin, ale publicistului L. Tihomirov, ale generalului
Kuropatkin, ale geografului P.P Soraka, ale profesorului N. Laşkov etc.</span><span class="MsoFootnoteReference" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"><sup><span class="MsoFootnoteReference"><sup><span lang="RO"><a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftn13" name="_ftnref13" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;" title="">[13]</a>.</span></sup></span></sup></span></span></li>
</ol>
<br />
<div class="Default" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Aş putea evoca numeroase alte dovezi
referitoare la originea românească a moldovenilor dintre Prut şi Nistru, dar
„majoritarul” nostru este departe de a le putea asimila. Revenind la aberaţiile
acestuia, remarc faptul că respectivul nu face distincţie dintre unionism şi
separatism, dintre naţionalism şi extremism, dintre dreapta şi stânga,
considerându-le deopotrivă „<i>uniri vamale,
statale, asiatice, frăţeşti, istorice</i>”. Ba chiar ai impresia că uneori
încearcă să se convingă pe sine însuşi: „<i>asta
şi vreau să zic</i>”.<o:p></o:p></span></span></div>
<div style="text-indent: 48px;">
<div class="Default" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"> Cât
priveşte ideea sa de bază, precum că „<i>(...)
nu are nimic în comun limba vorbită de o persoană cu identificarea etnică a
acestuia</i>”, interlocutorul meu porneşte de la premisa eronată că identitatea
etnică este un act de voinţă (adică te poţi naşte de oricare etnie doreşti),
iar limba maternă este o oarecare limbă vorbită (pe care o poţi uita). Propun
să-l lăsăm în neştire, poate la senectute va avea măcar o revelaţie printre
atâtea dezamăgiri.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Acestea fiind spuse, cer scuze dacă v-am
obosit, dragi cititori, cu această intervenţie faţă de inepţiile „majoritarului”
nostru. Vă asigur, şi pe această cale, că prefer să fac parte din „minoritate”,
decât din nimicnicie.</span><o:p></o:p></span></div>
</div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-size: 10.0pt;"> </span><i><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Dicţionarul explicativ al
limbii române</span></i><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">, ediţia a II-a, Bucureşti: Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan”, Ed. Univers Enciclopedic, 1998.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> <i>Noul dicţionar explicativ al limbii române,</i> Bucureşti: Ed. Litera
Internaţional, 2002.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Smith
A. D.,<span class="apple-converted-space"> </span><i>Naţionalism şi
modernism</i>, Chişinău: Ed. Epigraf, 2002, p. 10.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span style="color: black; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span style="font-size: 10pt;">[4]</span><!--[endif]--></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10pt;"> Gellner E.,</span><span style="font-size: 10.0pt;"> </span><i><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">Nations and
Nationalism, Ithaca and London</span></i><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">, Cornell University Press, 1983, p. 7.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Chindriş
I.,<span class="apple-converted-space"> </span><i>Naţionalismul modern.
Eseuri infidele</i>, Cluj-Napoca: Ed. Clusium, 1996, p. 10-11.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Xenopol A. D., <i>Naţiunea română</i>, Bucureşti: Ed.
Albatros, 1999, p. 205.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn7">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Rădulescu-Motru C., <i>Etnicul românesc. Naţionalismul</i>,
Bucureşti: Ed. Albatros, 1996, p. 21-22.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn8">
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial;">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Pop I. A., <i>Geneza medievală a naţiunilor moderne (secolele XIII-XVI)</i>,
Bucureşti, 1998, p. 102.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn9">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Kruşevan P. A., <i>Bessarabia, gheograficeskii, istoriceskii,
statisticeskii, economiceskii, literaturnii i spravocmîi sbornik. </i>Moscova, Tipografia A.V.Vasilieva, 1903,
p. 175.<i><o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div id="ftn10">
<div class="MsoNormal">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Şarov I., Cuşco A., <i>Identitatea naţională a basarabenilor în
istoriografia rusă din secolul XIX,</i> În: <i>Basarabia.
Dilemele identităţii</i>, Iaşi: Fundaţia Academică „A. D. Xenopol”, 2001, p.
22.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn11">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Ibidem, p. 27.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn12">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref12" name="_ftn12" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Nistor I., <i>Istoria Basarabiei</i>, Ed. Cartea Moldovenească, Chişinău, 1991, pp.
209-210.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn13">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Ion/Desktop/argumente.doc#_ftnref13" name="_ftn13" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">[13]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Constantin I., <i>Basarabia sub ocupaţie sovietică de </i></span><st1:personname productid="la Stalin"><i><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">la Stalin</span></i></st1:personname><i><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> la Gorbaciov, </span></i><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Bucureşti: Ed. „Fiat Lux”, 1994, p.77.<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<div>
<div id="ftn1">
</div>
</div>
</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-71662667689853108312014-05-09T00:15:00.002+03:002014-05-09T08:55:46.121+03:00Eşti Buligari, vorbeşti "buligăreşte"?<div style="text-align: justify;">
Pe <a href="https://www.facebook.com/andrian.buligari?fref=ts" target="_blank">Andrian Buligari</a> l-am cunoscut în 2008, la prima ediţie a "Parlamentului Tinerilor". Aş spune că suntem în relaţii amicale, motiv pentru care <a href="http://vox.publika.md/social/sunt-american-deci-vorbesc-americaneste-513176.html" target="_blank">cel mai recent articol al său</a> m-a indignat şi m-a stupefiat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ştiu că Andrian este membru al unui partid aflat la guvernare. Ştiu că acel partid se poziţionează pe eşicherul de centru-stânga şi că promovează curentul "moldovenismului europenist".</div>
<div style="text-align: justify;">
Ştim că liderul acestui partid s-a lepădat doar de straiele comuniste, dar şi că fără această metamorfoză a sa nu s-ar fi creat AIE-2. Ştim că prim-vicepreşedintele acestui partid este un controversat om de afaceri, hulit şi ostracizat în fiecare Jurnal de seară.</div>
<div style="text-align: justify;">
În fine, ştiţi prea bine despre cine vorbesc. Dar subiectul este cu totul altul: RECENSĂMÂNTUL.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Andrian a simţit nevoia să reacţioneze <i><b>în privinţa</b></i>, ba chiar <i><b>împotriva</b></i> unei campanii de informare, cauzând, astfel, un deserviciu sie însăşi şi formaţiunii din care face parte. Explic:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Articolul 19 din <a href="http://pdm.md/?page=29" target="_blank">Statutul partidului</a> respectiv se menţionează că acesta:</div>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
"<span style="background-color: white; font-family: georgia, palatino; font-size: x-small; line-height: 16px; text-indent: 20px;">b) <i><b>apără şi respectă drepturile fundamentale politice, economice şi sociale ale omului în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului</b></i>, alte acte de drept internaţional şi Constituţia Republicii Moldova;</span></blockquote>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; font-family: georgia, palatino; font-size: x-small; line-height: 16px; text-indent: 20px;">c) <b><i>respectă dreptul la identitatea culturală, lingvistică, religioasă şi etnică a cetăţenilor Republicii Moldova</i></b>; (...)</span>"</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
Totodată, în <a href="http://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/rum.pdf" target="_blank">Declaraţia Universală a Drepturilor Omului</a>, la care Statutul partidului face referire, se precizează:</div>
<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
<b><i>Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi a exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.</i></b></blockquote>
</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
Aşadar, atribuirea calificativelor "ofensatoare, extremistă şi neargumentată" unei <a href="http://romanism.ro/recensamint/" target="_blank">campanii de informare</a> demarată de <a href="http://tinerii.md/" target="_blank">o organizaţie non-guvernamentală</a> este nu doar injurioasă şi injustă, ci şi contrară statutului partidului din care face parte emiţătorul acestora.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ba mai mult, nu poţi pretinde că împărtăşeşti viziunile social-democrate, atâta timp cât pledezi împotriva unor drepturi fundamentale în orice stat democratic: la exprimare şi la informare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De fapt, tot discursul pentru care a optat cetăţeanul Andrian Buligari constă, mai degrabă, în denigrarea, compromiterea şi combaterea unei întregi campanii de informare, şi nu a mesajului acesteia. Cauzele unei asemenea răbufniri sunt de 3 tipuri:</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ol>
<li style="text-align: justify;"><b><u>P</u></b>rostie - Doar astfel se explică formularea problemei într-o manieră anapoda. E clar că nu toţi cei care vorbesc englezeşte sunt englezi, dar şi că engleza nu s-ar fi păstrat şi răspândit dacă nu devenea limba maternă a unei naţiuni. <b>Respectiv, nu toţi vorbitorii de limba română sunt români, dar limba maternă a tuturor românilor este româna.</b></li>
<li style="text-align: justify;"><b><u>D</u></b>efetism - Chipurile, orice acţiune de acest gen este sortită eşecului pentru că "societatea, per ansamblu" consideră altminteri. În aşa caz, prietene, pune mâinile pe piept de pe acuma. De ce să te mai trezeşti dimineaţa dacă oricum o să închizi ochii într-o bună zi? De ce să mai încerci să schimbi ceva dacă "societatea, per ansamblu" este de neschimbat? <b>Majoritatea societăţii ar putea să creadă că pământul se sprijină pe 3 elefanţi, dar asta nu înseamnă că este adevărat.</b></li>
<li style="text-align: justify;"><b><u>M</u></b>ârlănie - Atunci când îi etichetează pe toţi voluntarii campaniei "Vorbim româneşte - suntem români" ca fiind "<i>extremişti</i>". Dragă Andriane, fii mai selectiv cu termenii, întrucât <a href="http://dexonline.ro/definitie/extremism" target="_blank">extremismul</a> presupune ură şi intoleranţă, dar şi măsuri agresive de impunere a unor anumite convingeri. <b>Pe parcursul întregii campanii de informare nu a existat nici măcar un caz în care să fi fost reclamate careva abuzuri comise de către organizatori şi/sau voluntari</b>. Iar până la proba contrarie - ţine ciocul mic.</li>
</ol>
<div>
<div style="text-align: justify;">
Câteva precizări vizavi de percepţia istorică (eronată) a dumitale:</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
Afirmi că "(...) istoria a făcut, în baza anumitor decizii ca Moldova în 1812 să fie divizată, iar în 1859 să-şi piardă şi statutul prin crearea Principatului Unit al Moldovei şi Valahiei".</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
În primul rând, un adevăr spus pe jumătate nu este altceva decât o minciună într-un ambalaj ademenitor. Moldova nu s-a divizat de la sine, prin magie. <b>Moldova a fost divizată</b>. Spune până la capăt: <b>Imperiul Rusiei a divizat în 1812 Ţara Moldovei, anexând teritoriul dintre Prut şi Nistru. </b>Cât priveşte acele "anumite decizii", mai deschide o monografie şi află cine a luat acele decizii, în numele cui şi dacă a avut acest drept. Interesează-te şi informează-te despre rolul lui Galib efendi, interesele fraţilor Moruzi (Alexandru, Dumitru şi Panaiot), intervenţiile ambasadorului Rusiei la Constantinopol - P. Fonton, escapadele lui Kutuzov etc. şi atunci vei putea discuta nepărtinitor şi în cunoştinţă de cauză.</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
În al doilea rând, în 1859, Moldova nu şi-a pierdut vreun statut pe care nu l-a avut sau nu i-a fost respectat. Prietene, iarăşi te rog să revii la lecturi şi să te documentezi: <b>în 1859 Ţara Moldovei a redevenit subiect al relaţiilor internaţionale, obţinând, alături de Ţara Românească, garanţia marilor puterilor. </b>E adevărat, prin Unificare, Moldova a renunţat la denumirea sa medievală şi, ulterior, la capitală, dar nu suntem un caz singular în istorie: principatele italiene şi statele germane s-au unificat creând statele Italia şi, respectiv, Germania. Cnezatele ruseşti au format Imperiul Rusiei etc. </div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Şi, finalmente:</div>
<div>
Susţii că "Limba moldovenească a fost şi este realitate istorică". În acest caz, şi limba "buligărească" există. Vivat Partidul!</div>
<div>
<br /></div>
<div>
P.S.</div>
<div>
<span style="font-family: inherit;">"<span style="background-color: #ffffee; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">A luminat partidul ca un soare</span><span style="background-color: #ffffee; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;"> </span></span></div>
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Urcat pe cer de clasa muncitoare</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Când a luat fiintă-atunci, în Bucureşti</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Într-o odaie cu pereţi modeşti</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Şi când sub steagul său învăpăiat </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Porneau cei mulţi la luptă, ne-înfricat</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Odaia mică, poate, la fereastră</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Avea petunii sau muşcate-n glastră</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Ş-avea o singură podoabă mare: </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Drapelul roşu-al clasei muncitoare, </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Drapelul sfânt al clasei muncitoare </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Iar veacul gol, întunecat şi trist,</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">L-a luminat Partidul Comunist</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Şi-n mii de oameni s-a făcut lumină: </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Ei ţara şi-o visau ca pe-o grădină. </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Mai marii ţării au şi dat alarma </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Şi-şi încărcară, crunţi, cu gloanţe arma </span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Dar era prea târziu! Pornea de-acum</span><br />
<span style="background-color: #ffffee; font-family: inherit; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Istoria pe comunistul drum </span><br />
<div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: #ffffee; font-size: 16px; line-height: 15.839999198913574px;">Pe cel mai drept, mai clar, mai falnic drum.</span>"</span></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-47012295796796648672014-04-07T22:23:00.001+03:002014-04-07T22:23:10.202+03:00Zi cu roşu în calendar<div>
E zi cu roşu în calendar,</div>
<div>
5 ani trecuseră-n zadar - </div>
<div>
Durere.</div>
<div>
Nimeni n-a fost pedepsit,</div>
<div>
nici cel pe care l-am hulit -</div>
<div>
Tăcere.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
E zi cu roşu în calendar,</div>
<div>
Ce-a fost n-avem habar -</div>
<div>
Uitare.</div>
<div>
Deşi rolurile s-au inversat,</div>
<div>
Actorii nu s-au schimbat - </div>
<div>
Neruşinare.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
E zi cu roşu în calendar</div>
<div>
Şi sufletul îmi e amar -</div>
<div>
Speranţe.</div>
<div>
Mamei ce fiul şi-a pierdut,</div>
<div>
Ucis de un "necunoscut" -</div>
<div>
Condoleanţe.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Nu-i zi cu roşu-n calendar!</div>
<div>
Nici asta nu ne dau măcar -</div>
<div>
Mişeii.</div>
<div>
Revolta ce-a erupt ca un vulcan</div>
<div>
Încape astăzi într-un cazan -</div>
<div>
Pompeii.</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-13765392518095083272014-03-04T00:38:00.001+02:002014-10-24T11:21:43.195+03:00Criza din Ucraina. Reflecţii<div style="text-align: justify;">
<b><b><i>1) "Fuck Russia" vs "Fuck Putin"</i></b></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><b><br /></b></b></div>
<div style="text-align: justify;">
A identifica un "ţap ispăşitor" este lesne şi la mintea oricui. Direcţionarea repulsiei asupra unui singure persoane nu necesită capacităţi intelectuale remarcabile. E ca şi cum ai observa doar rama, nu şi tabloul sau ca şi cum te-ai apuca să tratezi simptomele, nu şi boala.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu certitudine, Putin este cel direct responsabil de escaladarea situaţiei din Ucraina, dar dânsul nu e la prima abatare de acest gen, iar percepţia generală a ruşilor despre tratamentul aplicat mai multor state/popoare, care au încetat, la un moment dat, să (mai) manifeste obedienţă în relaţia cu Kremlinul, denotă faptul că fenomenul respectiv nu este unul individualist şi nicidecum restrâns. Nu doar Putin suferă de grandomanie, iar stereotipul "Великая держава" a atins paroxismul în societatea rusă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Altfel spus, <b>contează </b><b>mai puţin </b><b>că Putin a ales să invadeze Ucraina, şi contează mult mai mult că Rusia l-a ales pe Putin.</b> Şi nu o singură dată. </div>
<div style="text-align: justify;">
Nu doar Hitler a provocat şi a cauzat moartea a milioane de oameni, deşi a acces la putere în urma unor alegeri democratice. Similar, Putin beneficiază de o covârşitoare încredere din partea ruşilor, inclusiv în chestiunea agresării unui stat vecin.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe de altă parte, însă, nu poate fi învinuit întregul popor pentru crimele sau fărădelegile imputabile doar liderilor săi. Motiv pentru care, nu am spus "Fuck the Russians", ci "Fuck Russia", referindu-mă anume la guvernanţii de astăzi ai Rusiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i>2) EuroMaidan vs Crimeea</i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i><br /></i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
Indiferent de interpretări, EuroMaidanul a fost declanşat din interior, pe când criza din Crimeea este provocată din exterior. Clădirile administraţiei locale din Kiev au fost ocupate de către cetăţenii ucraineni, în timp ce edificiile din Simferopol au fost ocupate de detaşamente militare ruseşti.</div>
<div style="text-align: justify;">
A invoca faptul că Revoluţia din Kiev a avut excesele sale, pe când situaţia din peninsula ucraineană nu a degenerat în conflicte violente, denotă tendenţiozitate sau deficienţe cognitive. În primul rând, accentuez argumentul temporal: EuroMaidanul a durat câteva luni bune şi a fost o acţiune preponderent paşnică, în timp ce Crimeea este ocupată de doar câteva zile, iar situaţia devine tot mai tensionată. În al doilea rând, poliţiştii nu sunt la fel de disciplinaţi ca militarii, iar contactul permanent cu protestatarii cauzează o anumită stare de efervescenţă. Adică structurile de forţă locale sunt mai predispuse la provocări decât militarii străini aflaţi în misiune. Şi, nu în ultimul rând, bâtele şi nici chiar cocktailurile protestatarilor agresivi de pe Maidan nu se compară cu armele de foc şi tehnica blindată introdusă de ruşi în Crimeea.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i>3) Ianukovici - preşedinte sau fugar?</i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i><br /></i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
În conformitate cu articolul 85 din Constituţia Ucrainei (modificată intenţionat de camarila lui Ianukovici în 2008), Rada Supremă a Ucrainei poate declanşa procedura de demitere a Preşedintelui Ucrainei (<i>impeachment</i>), prevăzută în detalii la articolul 111 (versiunea în engleză):</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<blockquote class="tr_bq">
<ul type="disc">
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">The President of Ukraine may be removed from office by the
Verkhovna Rada of <st1:country-region>Ukraine</st1:country-region> by the procedure of impeachment, in the
event that he or she commits state treason or other crime. </li>
</ul>
<ul type="disc">
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">The issue of the removal of the President of Ukraine from office by
the procedure of impeachment is initiated by the majority of the
constitutional composition of the Verkhovna Rada of <st1:country-region>Ukraine</st1:country-region>. </li>
</ul>
<ul type="disc">
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">To conduct the investigation, the Verkhovna Rada of <st1:country-region>Ukraine</st1:country-region> establishes a special temporary
investigatory commission whose composition includes a special procurator
and special investigators. </li>
</ul>
<ul type="disc">
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">The conclusions and proposals of the temporary investigatory
commission are considered at a meeting of the Verkhovna Rada of <st1:country-region>Ukraine</st1:country-region>. </li>
</ul>
<ul type="disc">
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">For cause, the Verkhovna Rada of <st1:country-region>Ukraine</st1:country-region>, by no less than two-thirds of its
constitutional composition, adopts a decision on the accusation of the
President of Ukraine. </li>
</ul>
<ul type="disc">
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">The decision on the removal of the President of Ukraine from office
by the procedure of impeachment is adopted by the Verkhovna Rada of
Ukraine by no less than three-quarters of its constitutional composition,
after the review of the case by the Constitutional Court of Ukraine and
the receipt of its opinion on the observance of the constitutional
procedure of investigation and consideration of the case of impeachment,
and the receipt of the opinion of the Supreme Court of Ukraine to the
effect that the acts, of which the President of Ukraine is accused,
contain elements of state treason or other crime.</li>
</ul>
</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
Rezumând, legiuitorii ucraineni puteau iniţia, cu majoritate simplă, procedura de impeachment doar pentru acuzaţii de înaltă trădare sau altă infracţiune gravă; apoi trebuiau să creeze o comisie de investigaţie, incluzând un procuror special desemnat; ulterior trebuia adoptată, cu voturile a 2/3 din numărul total al deputaţilor, o hotărâre privind acuzaţiile aduse Preşedintelui, după care se impunea adoptarea hotărârii de demitere cu votul a 3/4 din totalul deputaţilor, iar dacă toate aceste condiţii se întruneau, Curtea Constituţională şi Curtea Supremă a Ucrainei urmau să delibereze şi să-şi dea avizul pozitiv. Cu alte cuvinte, o procedură sinuoasă, nedemocratică şi practic imposibil de realizat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ceea ce contează, însă, e că <b>"preşedintele" Ianukovici nu s-a prezentat în faţa Radei Supreme atunci când a fost convocat în momentul declanşării impeachmentului</b>, iar invocarea încălcărilor de procedură devin superflue, din considerentul că <b>cetăţeanul Ianukovici nu s-a prezentat şi nu binevoieşte să se prezinte la "locul de muncă"</b>. Dacă dânsul se consideră în continuare preşedinte, să revină la Palatul Prezindenţial şi să răspundă acuzaţiilor ce i se aduc, cu atât mai mult că <a href="http://mvs.gov.ua/mvs/control/investigation/card/wantedPerson?ID=33496" target="_blank">este dat în urmărire generală</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i>4) Est vs Vest</i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEji9-voi42-CA-qZPWonpJYVr9ZAA5wu6x8jMUC-7yAyWgTAfdtCHfchfYwNbMFxIDFBgizgia0QJItFZcIdbP07B-JbZkdh-PDsydLppYA0wzZr0vfr57m0e6DNdI2uXAvQs_1-lBWvZmQ/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEji9-voi42-CA-qZPWonpJYVr9ZAA5wu6x8jMUC-7yAyWgTAfdtCHfchfYwNbMFxIDFBgizgia0QJItFZcIdbP07B-JbZkdh-PDsydLppYA0wzZr0vfr57m0e6DNdI2uXAvQs_1-lBWvZmQ/s1600/images.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: x-small;">sursa imaginii: <a href="http://www.cagle.com/2014/02/ukraine-crisis/" target="_blank">aici</a></span></i></div>
<div style="text-align: center;">
<b><i><br /></i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
Numeroşi analişti ce au apărut peste noapte ca ciupercile după ploaie, se dau cu părerea referitor la impactul determinant al confruntării dintre Est şi Vest referitor la escaladarea situaţiei din Ucraina.</div>
<div style="text-align: justify;">
Indubitabil, factorul geopolitic este cât se poate de prezent, dar acesta nu trebuie absolutizat. Nu Estul i-a instigat pe ucraineni să protesteze non-stop, în condiţii vitrege, pentru cauza europeană, după cum nu Vestul l-a obligat pe Putin să-şi trimită trupele în Crimeea. În primul caz, motivaţia protestatarilor rezidă din politica deficitară şi duplicitară a regimului Ianukovici, iar în al doilea caz - din ambâţul şi infatuarea unei elite rănite în propriul orgoliu.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe de altă parte, însă, urmărindu-i pe "intelectuali de stânga", s-ar părea că toată criza ucraineană are doar raţiuni socio-economice, iar toţi locuitorii din est sunt din născare pro-ruşi, pe când cei din vest - pro-europeni.</div>
<div style="text-align: justify;">
O altă neghiobie <i>stângace</i> este inocularea ideii că Ucraina de sud-est, având un potenţial economic superior celorlalte regiuni, s-ar descurca de minune ca stat independent. Nimic mai fals, întrucât <b>ponderea economică a raioanelor Donbas, Harkov şi Dnepropetrovsk ar fi infimă pe piaţa mondială dacă nu s-ar materializa în cadrul PIB-ului ucrainean</b>.</div>
<div style="text-align: justify;">
La acest subcapitol n-o să insist prea mult, lăsându-i pe economişti să se pronunţe. Cert este că aceeaşi situaţie se atestă şi în Republica Moldova. Există voci care interpretează cu o seninătate debordantă faptul că RM exportă mai mult în CSI decât în UE. Or, această "realizare" este consecinţa unor relaţii economice de peste 20 de ani cu statele ex-sovietice, pe când oportunităţile oferite de piaţa europeană sunt abia descoperite de către producătorii noştri. Altfel spus, <b>dacă reuşim să exportăm în UE aproape cât exportăm în CSI, deşi nu suntem membri ai comunităţii europene şi avem stabilite relaţii economice relativ recent, înseamnă că potenţialul emergent al pieţei europene este net superior celui din CSI.</b> Nemaivorbind de imixtiunea politicului în economie: <b>ruşii în orice moment îţi pot pune embargou.</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i>5) "Succesul" intervenţiei militare în Crimeea</i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><i><br /></i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
Închei acest text prin a preciza că mă interesează puţin spre deloc maniera aproape ireproşabilă prin care ruşii şi-au dislocat trupele în Crimeea. Dar ţin să mă refer şi la acest aspect, întrucât am observat o tendinţă pernicioasă la unii comentatori bine-intenţionaţi: exagerbarea admiraţiei faţă de ocuparea, în doar 4 zile, a unei peninsule cu o suprafaţă de cca 26.000 km pătraţi. Dragilor, am impresia că nu vedeţi pădurea din cauza copacilor! <b>E ca şi cum l-aţi adula pe infractor pentru felul în care acesta a reuşit să pătrundă în casa vecinului. </b>Vai, câtă dexteritate din partea ruşilor în operaţiunea de ocupare a edificiilor administrative şi de preluare a căilor de comunicaţie! Sigur că vor reuşi, din moment ce ucrainenii au fost luaţi pe nepregătite. Vă rog să reţineţi: cel care şi-a permis să intre în casa vecinului tău ar putea să intre şi la tine în casă. Dar despre asta, cu alte ocazii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Toate bune!</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-31704915496589161392014-03-01T18:47:00.001+02:002014-03-01T21:29:43.612+02:00Fuck Russia!<div style="text-align: justify;">
<div class="MsoNormal">
<i><b>Adnotare: </b>Titlul acestui articol nu se vrea a fi o ofensă la adresa
ruşilor, ci un semnal de alarmă faţă de apatia comunităţii internaţionale şi anunţata intervenţie militară a Rusiei.</i><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<i><br /></i></div>
<div class="MsoNormal">
<i><b>Preambul: </b></i><i>Am ezitat să scriu despre criza din Ucraina dintr-un motiv
obiectiv şi altul subiectiv. Primul constă în faptul că nu-mi stă în fire să mă
aventurez în chestiuni a căror finalitate este impredictibilă, iar cel de-al
doilea rezultă din originile mele ucrainene.</i></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p></o:p></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Argumentul impertinent: protejarea cetăţenilor ruşi</b><br />
Dacă a-ţi proteja cetăţenii înseamnă a ataca statele în care aceştia locuiesc, atunci acordarea cetăţeniei trebuie considerată infracţiune, iar toate ţările trebuie de urgenţă să expulzeze cetăţenii străini.<br />
Dacă Germania nazistă a atacat Regiunea Sudetă pentru că era majoritar populată de etnici germani, atunci Putin revendică toate regiunile populate majoritar de cetăţenii ruşi.<br />
Dacă SUA luptă contra terorismului (adică a grupărilor radicale înarmate), atunci Rusia luptă împotriva voinţei oamenilor. Parafrazând o zeflemea rusească la adresa americanilor: "Eсли у вас есть русские граждани, тогда мы идем к вам".<br />
<br />
<b>Argumentul idiot: aprobarea Dumei de Stat şi invocarea Constituţiei</b><br />
Dacă pentru a invada o ţară e suficient să obţii aprobarea propriului organul legislativ, atunci doar parlamentarii ar trebui să lupte.<br />
Dacă <a href="http://constitution.kremlin.ru/" target="_blank">un articol din Constituţie</a> prevalează asupra unui <a href="http://docs.pravo.ru/document/view/18560692/16244145/" target="_blank">Memorandum asumat pe plan internaţional</a> atunci întregul sistem diplomatic trebuie revizuit.<br />
Dacă integritatea teritorială a unui stat vecin contează pentru Rusia mai puţin decât propriile interese, atunci China trebuie ajutată să se extindă în Siberia.<br />
<br />
<b>Argumentul perfid: restabilirea normalităţii şi Uniunea EuroAsiatică</b><br />
Dacă normalitate înseamnă război, atunci îi dorim Rusiei cât mai multă normalitate internă.<br />
Dacă Rusia îşi promovează astfel proiectul euro-asiatic, atunci URSS pare să fi fost o tabără pentru copii.<br />
Dacă teoreticienii uniunii euro-asiatice invocau spiritualitatea comună, atunci ruşii trebuie să se convertească la islam.<br />
<br />
În acest al doilea război al Crimeii îi doresc Rusiei să aibă acelaşi deznodământ ca şi în primul.<br />
Până atunci, însă, FUCK RUSSIA!<br />
<br /></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-79666981902430314442014-02-24T21:56:00.004+02:002014-02-25T16:27:04.048+02:00Şcoala tinerilor unionişti<div style="text-align: justify;">
Zilele acestea am revenit la şcoală. Dar nu la una oarecare, ci la <i>Şcoala tinerilor unionişti</i>, care nu a fost destinată pentru a fi absolvită şi de a cărei nefrecventare nu poţi fi absolvit.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjda9-JsZ5nCN46yCl2UvX04Bu9mVlhZ1XNYHdlXXQ2_dWTV14lhAjmZjFZEk1ccPndV53RmqVvlX_UMIiHk3I6jG589F6DGPtDf_hwB2zaodst57JMoiQMqJUOi3zBI-VoRRHfWIGGD9Z8/s1600/incubator_romanism.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjda9-JsZ5nCN46yCl2UvX04Bu9mVlhZ1XNYHdlXXQ2_dWTV14lhAjmZjFZEk1ccPndV53RmqVvlX_UMIiHk3I6jG589F6DGPtDf_hwB2zaodst57JMoiQMqJUOi3zBI-VoRRHfWIGGD9Z8/s1600/incubator_romanism.jpg" height="320" width="228" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În cadrul <a href="http://actiunea2012.ro/incubatorul-de-romanism.html" target="_blank">incubatorului de românism</a>, nimeni nu a fost educat sau instruit, căci <b>scopul nu a constat în a ne învăţa unul pe altul, ci în a învăţa unul de la altul</b> (am parafrazat un aforism al marelui poet Grigore Vieru). </div>
<div style="text-align: justify;">
Evenimentul a avut loc în "inima României", la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Deşi un "ventricul" şi două "atrii" ale acestei "inimi" nu mai bat româneşte (adică majoritarii au devenit minoritari în acea unitate teritorial-administrativă, reprezentând cca 25% din populaţie), noi, o mână de tineri, i-am administrat, timp de 3 zile, sânge oxigenat.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cadrul procesului de transfuzie, am făcut infuzie de idei şi perfuzie de mesaje, fără a fi perfizi sau (doar) idealişti. Am conlucrat de la egal la egal, fără a ne lucra pe ascuns. Ne-am spus păsul, pentru că ne pasă. Am discutat românismul, fără a-l disputa. Am pornit de la premisa că un bun comun nu poate decât să rămână în familie şi că acesta trebuie transmis cu pietate generaţiilor următoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu voi eluda faptul că am întâlnit un individ care se credea Baltazar, deşi este doar un baltagiu mahalagiu. Dânsul s-a erijat în postura profesorului recalcitrant (deşi nimeni nu a venit în calitate de student, darămite de discipol de-al său), care nu poate interlocuta decât după principiul celor două opinii, dintre care una e greşită, iar a doua îi aparţine. Un om care nu poate asculta, nu merită să fie ascultat. Acest exemplu nefast al "democraţiei spartane", potrivit căruia are dreptate cel care strigă mai tare, nu face decât să strice cauzei. Finalmente, o să reiterez că nu e suficient să susţii o disertaţie ca să fii intelectual.</div>
<div style="text-align: justify;">
Per ansamblu, am văzut locuri frumoase şi am cunoscut oameni minunaţi. </div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Şcoala tinerilor unionişti </i>şi-a propus nu doar să lege malurile, dar şi să înfrunte valurile (deseori, în pahar ale) celor parveniţi sau rătăciţi, care au în comun cu Moldova doar chipul de bour.</div>
<div style="text-align: justify;">
Moldoveni (inclusiv basarabeni), ardeleni, munteni sau olteni, cu toţii am vorbit, am gândit şi am simţit în aceeaşi limbă. Indiferent de convingerile fiecăruia - monarhist sau republicanist, liberal sau socialist, creştin sau ateu etc. - am pus temelia unei noi <i>şcoli unioniste</i>, pentru că nu ne dezbină câte ne unesc; pentru că BASARABIA E PĂMÂNT ROMÂNESC!</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-87084751413435633692014-02-19T00:45:00.002+02:002014-02-19T01:00:34.436+02:00R. Moldova - fără valoare adăugată<div style="text-align: justify;">
În urmă cu 500 de ani, Machiavelli a scris o lucrare fundamentală, care a devenit antologică în zilele noastre. În capitolul III din "Principele", autorul a lansat o frază lipsită de echivoc, dar şi de scrupule: "<i><b>Pe oameni ori trebuie să-i amăgeşti, ori să-i nimiceşti de tot</b>, întrucât ei se răzbună pe cel mai neînsemnat rău ce le-a fost adus, nefiind, în schimb, în stare s-o facă pentru altele mai grave</i>".</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
În calitate de promotori fideli ai machiavelismului, guvernanţii de la Chişinău îşi atribuie tot mai des calificatul de "aleşi (în fraudare) ai poporului". Distinşii membri ai coaliţii parlamentare s-o fi gândit că hoţul neprins e negustor cinstit. Şi au comis fărădelegile într-un mod perfid şi stângaci, oripilându-i până şi pe puţinii aderenţi care le-au mai rămas. A nu ştiu câta oară şi-au dat arama pe faţă, demonstrând că nu anti-comunismul, şi nici pro-europenismul îi uneşte, ci doar treuca puterii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa meschină de a scuti un agent economic de la plata impozitelor nu este altceva decât împovărarea propriilor cetăţeni. Nu mai menţionez despre încălcarea principiului concurenţei şi al pieţei libere, căci acestea sunt noţiuni abstracte pentru decidenţii de astăzi. Orice pretext şi orice scuză nu ar invoca, guvernarea nu-şi mai poate muşamaliza intenţia de a proteja un antreprenor rău-platnic în detrimentul unei populaţii pauperizate.</div>
<div style="text-align: justify;">
"Afacerea Glorinal" îşi are rădăcinile încă în perioada guvernării comuniste, atunci când compania omonimă a fost contractată pentru a efectua lucrări de reconstrucţie şi restaurare a Complexului Monastic "Curchi" (<a href="http://glorinal.md/comunicat-de-presa-2/" target="_blank">contractul de antepriză nr. G-16 din 17.04.2006</a>). Reiterez: compania a fost contractată, prin urmare nu a prestat servicii pe bază de voluntariat sau sub forma unor acţiuni de caritate, pentru care ar fi putut fi scutită de achitarea penalităţilor pentru nefinisarea lucrărilor în termenii stabiliţi. De altfel, "antreprenorul" beneficiase şi de o amnistie fiscală în 2007, iar invocarea datoriei privind achitarea TVA-ului nu are temei, din moment ce lucrările de restaurare a Mănăstirii "Naşterea Domnului" din s. Curchi au fost scutite de achitarea acesteia (prin Legea Nr. 331-XV din 07.10.2004, în redacţia Legii 81 din 06.04.2006; a se vedea şi art. 103 din Codul Fiscal al RM).</div>
<div style="text-align: justify;">
Închei acest subiect prin a preciza că asemenea mişmaşuri confirmă faptul că se vrea o "Moldovă fără comunişti", dar cu perpetuarea metodelor comuniste de delapidare a banilor publici şi o "Moldovă fără sărăcie", dar cu cât mai mulţi săraci.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
O altă pătăranie a guvernării este "Legea celor 2%". Adoptarea acesteia denotă o lipsă acută de comunicare între Guvern (aşa cum este el) şi societatea civilă (aşa cum este ea). În fond, problema nu vizează includerea sau excluderea instituţiilor religioase din lista beneficiarilor, ci însăşi lipsa oricărei liste a beneficiarilor. Cu alte cuvinte, s-a procedat precum în filmele detective: "bad cop/good cop", iar rolul "poliţistului bun" i-a revenit Guvernului, care are anumite responsabilităţi şi angajamente faţă de organizaţiile internaţionale finanţatoare, pe când Parlamentul a votat în grabă o lege plină de ambiguităţi, că aşa îi vrea "muşchiul" său (ne)imperativ.</div>
<div style="text-align: justify;">
În concluzie, până şi una dintre cele mai nobile iniţiative, aplicată pe larg în lumea civilizată, poate fi sucombată sau denaturată într-o manieră mişelească.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
***</div>
<div style="text-align: justify;">
Ultimul subiect pe care-l abordez în articolul de faţă se referă la mârlănia reducerii taxei de import cu 43% a maşinilor de lux. Nu sunt tentat să comentez declaraţia "cu barbă neagră" a unui individ utilizat în rol de ţap ispăşitor, ci doar să semnalez prejudiciul adus bugetului de stat. Conform informaţiilor oferite de <a href="http://agora.md/stiri/77/video-cati-bani-a-pierdut-statul-in-urma-reducerii-accizei-la-importul-masinilor-de-lux" target="_blank">un nou portal de ştiri economice</a>, "reducerea accizelor la importul automobilelor de lux au lipsit bugetul statului de 198 750 de Euro". Deşi cifrele vorbesc de la sine, ţin să precizez că aceşti bani puteau fi investiţi în procurarea unui utilaj medical modern, în reabilitarea unui drum, în gazificarea unui sat, în construcţia unui nou stadion republican sau în oricare alt domeniu de utilitate publică. În acest context mi-amintesc de un fragment din "Scrisoarea către liceeni", semnată de interpretul Tudor Chirilă: "Ştiti voi ceva despre tva şi cum ai putea să-l furi, dar nu vă e încă foarte clar. Nu ăsta e drumul. Cu cât se va fura mai mult, cu atât se va construi mai puţin, iar copiii copiilor noştri vor moşteni un imperiu de cenuşă."</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În rest, să ne auzim numai de bine!</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-78262132087888340182013-12-06T12:15:00.002+02:002013-12-06T12:15:29.759+02:00Demitizarea hotărârii de recunoaştere a limbii române<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Hotărârea Curţii
Constituţionale din data de 05.12.2013, nefiind încă publicată în Monitorul
Oficial, a reuşit să suscite interes şi să incite spiritele. Tot felul de
analişti incapabili de analiză, de specialişti fără specializare şi de versaţi
doar în versete s-au înscris deja în competiţia datului cu părerea. În cele ce
urmează, voi prezenta câteva dintre miturile care se coagulează şi sugestiile
de rigoare pentru combaterea acestora:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 72.0pt; mso-list: l1 level1 lfo1; tab-stops: list 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><i><span lang="RO">Declaraţia de Independenţă substituie
Constituţia<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">De iure şi de facto, <b>Constituţia rămâne Constituţie, în timp ce
Declaraţia încetează a mai fi doar un act declarativ</b>. Curtea Constituţională
nu a făcut decât să constate caracterul imuabil şi peren al „certificatului de
naştere” al Republicii Moldova, care i-a fost atribuit de primul Parlament şi a
rezultat în virtutea voinţei populare exprimate în cadrul Marilor Adunări
Naţionale. Cu alte cuvinte, <b>Declaraţia,</b>
<b>care nu poate fi supusă revizuirii,
deţine <i>ab initio</i> un statut privilegiat
în raport cu Constituţia.</b> Dar asta nu înseamnă că textul integral al
Declaraţiei, începând cu sintagma „Parlamentul Republicii Moldova” şi
finalizând cu expresia „Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a devenit superior Legii
Supreme sau a substituit-o, ci doar că principiile constituţionale inserate în
actul fondator al statului obţin calitatea de izor de drept şi li se conferă
primatul în caz de contradicţie cu textul subsecvent al Constituţiei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Ceea ce neavizaţii nu reuşesc
să priceapă şi rău-intenţionaţii vor să eludeze este că <b>prevalarea Declaraţiei asupra Constituţiei se produce doar în</b> <b>cazul prevederilor divergente</b>. Dacă una
şi aceeaşi prevedere, cum ar fi condamnarea separatismului şi a ocupaţiei
militare străine, este consemnată atât în Declaraţie („SUBLINIIND dăinuirea în
timp a moldovenilor în Transnistria – parte componentă a teritoriului istoric şi
etnic al poporului nostru (...) HOTĂRĂŞTE ca pe întregul său teritoriu să se
aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele
legal constituite ale Republicii Moldova”), cât şi în Constituţie (articolul
11, aliniatul 2: „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale
altor state pe teritoriul său”), ambele acte juridice converg, fiind astfel complementare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Prin urmare, <b>Curtea Constituţională nu a făcut decât să</b>
<b>recunoască valoarea politico-juridică şi
istorică a Declaraţiei de Independenţă</b>, care era anterior evocată doar în
discursuri patriotarde, fără a produce efecte juridice asupra actelor normative
interne, emise de statul în baza căreia a şi fost creat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 72.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; tab-stops: list 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><i><span lang="RO">Limba română – limbă oficială a Republicii
Moldova<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Supoziţiile precum că prin
Hotărârea Curţii din 5 decembrie a.c. limba română ar fi fost decretată ca
limbă oficială tentează, dar totodată atentează la realitatea juridică,
întrucât Curtea Constituţională nu modifică prevederile constituţionale, ci
doar le interpretează. Astfel, <b>articolul
13, aliniatul (1) din Constituţie rămâne în vigoare, dar nu produce efecte
juridice (devine „literă moartă”), din moment ce este contrar Declaraţiei de
Independenţă, care face corp comun cu Constituţia</b>. În consecinţă, organul
legislativ trebuie să se conformeze actului fondator al statului, dar şi hotărârii
organului de jurisdicţie constituţională, cu scopul de a repara eroarea
inserată în textul Legii Supreme. În acelaşi timp, <b>s-a recunoscut, indirect, că sintagma „limba moldovenească funcţionând
în baza grafiei latine” nu derivă din Declaraţia de Independenţă şi nu are
suport ştiinţific, fiind produsul unor raţiuni politice meschine</b> şi
neputând fi interpretată ca o denumire şi noţiune distinctă de limba română. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 72.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; tab-stops: list 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><i><span lang="RO">Hotărârea Curţii este neconstituţională<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">În susţinerea elucubraţiei
sus-menţionate, se invocă într-un mod perfid şi tâmpit articolul 7 din
Constituţie, care stipulează că „nici o lege şi nici un alt act juridic care
contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică”. Cei care se dedau
unor asemenea artificii nu au habar de atribuţiile Curţii Constituţionale şi
sunt limitaţi în a discerne. Dânşii nu ar putea răspunde <b>ce se întâmplă în cazul în care o prevedere constituţională contravine
altei prevederi constituţionale?</b> Vă ofer doar un exemplu: art. 60,
aliniatul (2) din Constituţie indică faptul că Parlamentul este „compus din 101
deputaţi”, pe când art. III din capitolul VII al aceleiaşi Legi Supreme
menţionează că Legislativul este „constituit din 104 deputaţi”. Care prevedere
constituţională primează în acest sens şi ce autoritate este în măsură să se
pronunţă exhaustiv, definitiv şi irevocabil? Conform art. 134 – Curtea
Constituţională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Revenind <st1:personname productid="la Hotărârea" w:st="on">la Hotărârea</st1:personname> din 5
decembrie, precizez că organul de jurisdicţie constituţională a recunoscut,
întâi de toate, că „Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a
Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional”. În consecinţă,
Curtea a acţionat în conformitate cu Constituţia şi s-a expus reieşind din
prerogativele conferite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 72.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; tab-stops: list 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><i><span lang="RO">Pericolul separatist şi atentatul la
„statalitate”<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Există voci care vehiculează
că forţele revanşarde şi separatiste sunt predispuse să se activizeze. În mare, aceste voci sunt exponenţii acelor forţe. La drept
vorbind, indiferent de verdictul Curţii, pericolul unor provocări din partea
neprietenilor Republicii Moldova planează constant. Nu vom reuşi să ne
debarasăm de temeri, acţionând cu laşitate. Nu vom putea să obţinem respect
atâta timp cât ne lăsăm şantajaţi. De fapt, <b>desconsiderarea Declaraţiei
înseamnă atentarea la independenţa statului Republica Moldova. </b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">În loc de P.S.: Celor care
caută fie prilej de euforie falsă, fie nod în papură, îi îndemn să se felicite
„cu limba”, dacă nu vor să-şi pună mintea în mişcare.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-19708375613170531592013-12-02T10:18:00.000+02:002013-12-02T10:18:21.537+02:00Marea Unire - asumarea şi recunoaşterea identităţii româneşti<blockquote class="tr_bq">
<i><span lang="RO">Motto:
„Marea Unire din <st1:metricconverter productid="1918 a" w:st="on">1918 a</st1:metricconverter>
fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în
faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a
nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni
române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei
unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi
cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.”</span></i><a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a></blockquote>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Momentul istoric de la 1 decembrie 1918 este memorabil
şi unic nu pentru că românii şi-ar fi asumat identitatea naţională doar cu acea
ocazie, ci pentru că dezideratul multisecular al unificării tuturor regiunilor
româneşti a fost, într-un final, realizat şi recunoscut pe plan internaţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">De-a lungul timpului, românilor nu le-a lipsit
atât asumarea, cât recunoaşterea internaţională a propriei lor identităţi. De
la etnogeneză şi până la crearea naţiunii medievale<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
românii au figurat în diverse surse scrise cu diferite etnonime externe:
„valahi”, „vlahi”, „volohi”, „blachi”, „olachi” etc. Totodată, descentralizarea
şi apoi centralizarea feudală au contribuit la evidenţierea identităţii
regionale (moldovean, muntean, ardelean, bănăţean etc.), în detrimentul celei
naţionale. Deşi fenomenul respectiv nu este singular în istorie (şi alte
naţiuni europene şi-au exacerbat sentimentul originii locale – pariziană,
toscană, veneţiană, bavareză, saxonă, catalană etc.), în cazul nostru s-a
dovedit a fi pregnant şi durabil din două motive:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">1)<span style="font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Factorul
extern – numeroşii pretendenţi la succesiunea imperială romană (suveranii bizantini,
merovingieni, carolingieni, habsburgi şi chiar sultanii otomani pretindeau că
se trag din împăraţii romani), creau impedimente revendicării descendenţei romane
a poporului român;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">2)<span style="font-size: 7pt;"> </span></span><span lang="RO">Factorul
intern – competiţia (uneori simbolică, alteori făţişă) dintre
voievozii/cnezii/domnii români în obţinerea întâietăţii regionale şi naţionale,
în virtutea manifestării conceptului de primat medieval (Moldova a fost o
perioadă denumită „Bogdania”, iar Munteniei i se mai spunea „Basarabia”, deşi
ambele erau româneşti) şi de legitimare divină a tronului (un popor putea avea
mai mulţi „unşi ai lui Dumnezeu”).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">În context, devine explicabil de ce „întâii noştri
scriitori, Grigore Ureche sau Miron Costin, îşi încep orice meditaţie istorică,
îndată după descendenţa romană, de la latinitatea şi unitatea limbii”<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
De altfel, argumentul originii latine a poporului român şi al limbii române se
regăseşte la numeroşi autori: Şerban Papacostea considera că numele poporului
român a „perpetuat direct amintirea Romei”<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
Miron Costin afirma că „neamul acésta, de carele scriem, al ţărâlor acestora,
numele vechiŭ şi mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma”<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
umanistul sas Iohannes Lebel (cca 1490-1566) susţinea că valahii nu-şi zic decât
„romuini”, iar limba lor nu este alta decât „limba română”<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn6" name="_ftnref6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
călugărul ungur Anton Verancsis (1504-1573) menţiona că „locuitorii acestora
(Ţara Moldovei, Transilvania şi Muntenia – n.n.) se numesc români”<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn7" name="_ftnref7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
şi chiar Karl Marx constatase că „băştinaşii din Moldo-Vlahia se numesc ei
înşişi români”<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn8" name="_ftnref8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></a>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Cu toate că naţiunile occidentale s-au edificat pe
fundamentul civilizaţional roman, niciuna dintre acestea nu s-a pretat a fi „de
origine romană”. Englezii, francezii, germanii ş.a., deşi au revitalizat arhitectura
urbanistică a Vechii Rome (marile oraşe europene au fost, iniţial, castre sau
urbe), au preluat grafia latină, jurisprudenţa şi organizarea statală romană etc.,
nu au putut decât să-şi aroge veleităţi ale descendenţei romane. În schimb, locuitorii
spaţiului carpato-danubiano-pontic, prin însuşi etnonimul lor intern (români),
prin preponderenţa cuvintelor de origine latină în lexicul românesc, prin
perpetuarea legislaţiei romane (boierii basarabeni, într-o scrisoare din 1814
către mitropolitul Bănulescu-Bodoni, evocă „legile lui Iustinian”) etc. nu s-au
dezis de identitatea naţională nici fiind separaţi în trei state medievale
(Moldova, Muntenia, Transilvania), şi nici aflându-se sub dominaţia vreunui
imperiu (otoman, ţarist sau habsburgic). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Aparent, naţiunea română s-a format ca oricare
altă naţiune europeană: îşi are originile în epoca antică, s-a constituit în
evul mediu şi s-a afirmat în perioada modernă. Dar spre deosebire de naţiunile
occidentale, românii au avut dificultăţi nu doar în a-şi asuma propria
identitate, ci şi în a obţine recunoaşterea acesteia. Iluminiştii se confruntau
cu multitudinea paradoxurilor ce ne caracterizează: suntem unicul popor ortodox
de sorginte latină; suntem urmaşi ai civilizaţiei urbane romane, dar ne-am
format ca naţiune în cadrul comunităţilor rurale (relevante sunt „Romaniile
populare” evocate de Iorga); fiind din cele mai vechi timpuri stabiliţi în
spaţiul nord-dunărean, nu ne-am făcut simţită prezenţa timp de aproape un
mileniu (Gh. Brătianu argumentase în ce măsură poporul român este „o enigmă şi
un miracol istoric”); chiar dacă am utilizat secole la rând grafia chirilică şi
limba slavonă (mai întâi în biserică, apoi în cancelariile domneşti), trecerea
la grafia latină şi limba română s-a produs firesc şi ireversibil, astfel încât
reminiscenţele sunt doar de domeniul paleografiei sau specifice procesului de
rusificare (anterior în Basarabia ţaristă, astăzi în stânga Nistrului) etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: right 531.0pt; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Xenopol făcea distincţia dintre faptele „de
repetiţie”, ce se desfăşoară în natură şi care pot fi reproduse în condiţii de
laborator, şi faptele istorice, adică cele „de succesiune”, care nu mai pot fi
reproduse în aceleaşi condiţii.<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn9" name="_ftnref9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></a>
Cu riscul de a părea intransigenţi, considerăm că identitatea românească este
un „dat al naturii”, pe când asumarea şi recunoaşterea acesteia – un succes al generaţiilor,
dar şi al conjuncturii favorabile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: right 531.0pt; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Efemera unire politică a lui Mihai
Viteazul, precum şi viziunile de emancipare naţională, uneori divergente ale
reprezentaţilor diferitor categorii sociale, nu au diminuat din imperiozitatea
unificării. Astfel, deşi ţăranii s-au dedat revoltelor, cu scopul revenirii la
„jus valachorum” (Răscoala lui Horia) sau al eliberării de regimul
turco-fanariot (Mişcarea revoluţionară a lui Tudor Vladimirescu), deşi intelectualii
au încercat să reziste prin cultură (<i>Şcoala
Ardeleană</i> şi <i>Junimea</i>) şi apoi s-au
angajat în lupte revoluţionare (paşoptiştii), iar elitele politico-religioase
au ales calea revendicării unirii prin petiţionare (<i>Supplex Libellus Valachorum </i>ş.a.) şi a comuniunii cu Biserica
Catolică – cu toţii se considerau membri ai naţiunii române şi se vedeau parte
a aceluiaşi stat naţional unitar. Nicăieri şi nicicând românii din diferite
regiuni istorico-geografice nu s-au pretat asupra edificării unei „naţiuni”
muntene, moldoveneşti sau transilvănene.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: right 531.0pt; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Inevitabil, Marea Unire avea să se producă
(legăturile culturale şi economice dintre Principatele Române îşi demonstraseră
caracterul peren)<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn10" name="_ftnref10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
dar nu putem afirma cu certitudine că provinciile româneşti înstrăinate s-ar fi
regăsit în cadrul aceluiaşi stat dacă Vechiul Regat nu devenea subiect de drept
internaţional (1856-1864) şi nu obţinea recunoaşterea independenţei
(1877-1878). Cu alte cuvinte, dacă România nu ar fi existat pe harta politică a
lumii, unirea de la 1918 nu s-ar fi realizat. În acest sens, dubla alegere a
lui Ioan Cuza a fost, de fapt, o „Mare Unire” (aşa cum o numeau contemporanii).
Odată puse în faţa faptului împlinit, marile puteri europene au recunoscut existenţa
naţiunii române şi dreptul acesteia de a-şi crea un stat naţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Momentul istoric de la 1 decembrie <st1:metricconverter productid="1918 a" w:st="on">1918 a</st1:metricconverter> fost posibil graţie
sacrificiului militar (Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz) şi politic, de care a dat
dovadă o generaţie întreagă de români, dar şi datorită conjuncturii
internaţionale favorabile. Lovitura de stat bolşevică, precum şi reverberaţia
Antantei pe frontul de vest au accelerat realizarea dezideratului naţional
românesc, iar spiritul de iniţiativă, secondat de conştientizarea apartenenţei naţionale,
a permis elitelor româneşti din regiunile înstrăinate să ia atitudine şi să se
manifeste pentru realizarea idealului statului unitar naţional. Fireşte, nu a
existat un plan prestabilit, ci un ansamblu de circumstanţe. Adică românii din
Vechiul Regat conştientizaseră că prin participarea în Primul Război Mondial ar
putea redobândi o regiune românească în detrimentul alteia (Antanta oferea
Transilvania ocupată de Austro-Ungaria, iar Puterile Centrale promiteau
Basarabia ţaristă), dar sacrificiul şi coeziunea <i>generaţiei unirii</i>, presărate cu o doză de hazard, a făcut posibilă
obţinerea tuturor teritoriilor înstrăinate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Esenţiale s-au dovedit a fi ataşamentul populaţiei
majoritare din provinciile româneşti şi contribuţia organelor regionale
reprezentative (Consiliul Naţional şi Congresul General pentru Bucovina, Sfatul
Ţării pentru Basarabia şi Consiliul Naţional Român pentru Transilvania) care au
făcut posibil transferul de suveranitate de la puterea imperială la cea
naţională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Indubitabil că „unitatea românilor, câtă a
fost în epoca modernă şi câtă există astăzi, nu s-a născut ca o generaţie
spontanee, ci prin acumulări succesive”<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftn11" name="_ftnref11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
dar jertfirea şi perseverenţa de care a dat dovadă <i>generaţia Unirii</i> făcut posibilă realizarea şi, îndeosebi,
recunoaşterea internaţională a actului istoric de la 1 decembrie 1918. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 10pt;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><span lang="RO">Constantiniu Fl.,
<i>O istorie sinceră a poporului român</i>,
Bucureşti, 1997.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Pop I-A., <i>Geneza medievală a naţiunilor moderne (secolele XIII-XVI)</i>, Bucureşti, 1998.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Chindriş I.,<span class="apple-converted-space"> </span><i>Naţionalismul modern. Eseuri
infidele</i>, Cluj-Napoca, 1996.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Papacostea Ş., <i>Geneza statului în evul mediu românesc</i>, Cluj-Napoca, 1988.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Costin M., <i>Letopiseţul Ţării Moldovei. De neamul moldovenilor</i>, Iaşi, 1984.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Armbruster A., <i>Romanitatea românilor. Istoria unei idei,</i> Bucureşti, 1993.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn7">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> <i>România.
Documente străine despre români</i>, Bucureşti, 1992.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn8">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Marx K., <i>Însemnări despre români</i>, Iaşi, 1995.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn9">
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: none;">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Xenopol A. D., <i>Principiile fundamentale ale istoriei</i>,
Iaşi, 1900.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn10">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Panaitescu P. P., <i>Interpretări româneşti</i>, Bucureşti, 1994.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn11">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Users/User/Downloads/CONCURS%20(1).doc#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> Pop I-A., <i>Istoria, adevărul şi miturile, Bucureşti</i>, 2002.<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-78714936163547044772013-11-05T12:50:00.000+02:002013-11-05T12:54:18.333+02:00Articolul care nu a mai apărut în "Evenimentul Zilei"<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: RO;">Revenind la
oile noastre (ne)europene<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: right;">
<br /></div>
<blockquote class="tr_bq">
<span lang="RO" style="font-size: 8.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Nu spera
şi nu ai teamă,</span> </blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-size: 8pt; line-height: 150%;">Ce e val,
ca valul trece,</span> </blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-size: 8pt; line-height: 150%;">De
te-ndeamnă, de te cheamă,</span> </blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-size: 8pt; line-height: 150%;">Tu rămâi
la toate rece</span> </blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-size: 8pt; line-height: 150%;">(M.
Eminescu)</span></blockquote>
<div align="right" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: right;">
<br /></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Pentru că suntem un popor mioritic,
ale cărui trăsături definitorii sunt răbdarea şi resemnarea, vă rog să uzaţi de
prima caracteristică pentru a-mi permite să vă relatez următorul experiment:
s-au luat două turme cu acelaşi număr de oi, cu câte un cioban, care urmau să
pască, în aceeaşi perioadă de timp, pe păşuni similare. Prima turmă mergea
înaintea ciobanului, pe când cea de a doua era condusă de către oier. Concluzia
firească a experimentului derivă din întrebarea: care dintre aceste turme a
produs mai mult lapte? Răspunsul îl veţi găsi în rândurile de mai jos:</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Mitingul de duminică, din PMAN, nu a fost
nici pro-Moldova, nici pro-european, ci doar pro-guvernare. Analogic,
protestele comuniştilor, la care deşi se flutură imitaţii nereuşite ale
drapelului medieval moldovenesc şi se scandează lozinci de aderare la Uniunea
Vamală, nu sunt nici pro-Moldova istorică şi nici pro-euro-asiatice (a se vedea
statutul PCRM în care se pledează pentru aderarea la UE), ci doar pro-opoziţie.</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Unele voci susţineau că nu-şi schimbă dreptul
lor de a-şi manifesta adeziunea pentru o idee (integrarea europeană) cu
presupusa obligaţie a altora de a sta acasă, deşi aceştia din urmă se declară
părtaşii aceleiaşi idei. O asemenea interpretare este una sofistă şi chiar
secesionistă. Dacă eu accept că printre participanţi s-au numărat şi persoane care
s-au prezentat din convingere, şi nu din constrângere, de ce cineva trebuie să mă
acuze că nu m-am prezentat pentru că aş fi fost obligat să stau acasă? De ce
prezumţia bunei-credinţe este valabilă doar pentru unii? Or, conştiinţa civică nu-mi
permite să uzez de un drept (în cazul dat, de a protesta) prin care altuia i se
comite un abuz (de a fi impus să protesteze).</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Reiterez: nu am dat curs îndemnului agasant
de a participa la manifestaţia din 3 noiembrie, nu pentru că aş fi fost obligat
să nu vin sau pentru că nu aş împărtăşi valorile europene, ci pentru că acest
miting nu are nimic în comun cu procesul de integrare europeană. Cu sau fără
această manifestaţie, nu am devenit nici mai europeni, nici mai aproape de UE.
A fost doar o acţiune de PR, plăsmuită în sediile partidelor din coaliţia de
guvernare şi realizată prin metode comuniste: prezenţa obligatorie a mai multor
categorii sociale (studenţii cazaţi în cămine, unii bugetari din domeniul
sănătăţii, al educaţiei, al asistenţei sociale etc.); liste nominale ale
participanţilor (şefii unor instituţii de stat trebuiau să oblige câte 10-50 de
subalterni să vină în piaţă); închirierea mijloacelor de transport din fonduri
dubioase (arendarea a zeci de autocare şi maxi-taxiuri în mai multe raioane,
printre care: Bălţi – 30 de unităţi, Donduşeni – 2, Căuşeni – 13, Orhei – 33
etc.). </span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Anterior, condamnam atribuirea acestei
demonstraţii pro-guvernare a calificativului de „Mare Adunare Naţională”,
argumentând că inocularea ideii respective denotă neruşinare şi disperare
politică, întrucât contribuie la profanarea memoriei celor fără de care marile
adunări naţionale din </span><span lang="EN-US">‘</span><span lang="RO">89 – </span><span lang="EN-US">‘</span><span lang="RO">91 nu ar fi fost nici mari, nici naţionale. Astăzi, după consumarea
evenimentului, vă întreb şi mă întreb: ce efecte juridice a produs mitingul de
ieri? S-a schimbat cumva denumirea statului sau forma de guvernământ? S-a decis
unirea cu România sau, la polul opus, recunoaşterea regimului separatist de la
Tiraspol? Până şi Declaraţia citită în PMAN, prin care se proclamă
ireversibilitatea integrării europene, se va regăsi cumva în Constituţie? Adică
vectorul european va deveni cu adevărat imposibil de anulat? Nicidecum.</span></div>
<span style="text-align: justify;"><br /></span>
<span style="text-align: justify;"> Cât priveşte concluzia experimentului din
preambulul textului, turma care a produs mai mult lapte a fost cea care mergea
înaintea ciobanului şi nu cea care păşea în urma acestuia. Asta deoarece oierul
nu mânâncă iarba pe care o pasc oile (după cum nici guvernanţii nu se hrănesc
din pensiile sau salariile oamenilor simpli) şi s-a dovedit că animalele ştiu
mai bine care porţiune din păşune este mai îmbelşugată (după cum şi majoritatea
conştientizează că se trăieşte mai bine în Europa decât în Rusia). Respectiv,
societatea condusă de diverşi „tătuci”, care îi impun o anumită direcţie, nu
poate fi mai prosperă şi mai democratică decât cea care decide de sinestătător,
iar liderii ei doar urmează să implementeze cu stricteţe opţiunea lor
(combaterea corupţiei, eradicarea sărăciei, crearea locurilor de muncă,
reabilitarea infrastructurii etc.).</span>Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-46911237387976431072013-11-04T13:44:00.001+02:002013-11-04T13:44:03.379+02:00"Marea Adunătură Naţională" pentru integrarea europeană<blockquote class="tr_bq">
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #8c8888; font-family: Georgia, Geneva, 'Times New Roman', times; font-size: 16px; font-style: italic; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
Sărăcia noastră ne omoară,</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #8c8888; font-family: Georgia, Geneva, 'Times New Roman', times; font-size: 16px; font-style: italic; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
De atâta marş ne doare splina,</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #8c8888; font-family: Georgia, Geneva, 'Times New Roman', times; font-size: 16px; font-style: italic; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
Cine iese ultimul din ţară</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #8c8888; font-family: Georgia, Geneva, 'Times New Roman', times; font-size: 16px; font-style: italic; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
E rugat să stingă şi lumina.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #8c8888; font-family: Georgia, Geneva, 'Times New Roman', times; font-size: 16px; font-style: italic; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
(A. Păunescu)</div>
</blockquote>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Românii dintre Prut şi Nistru au avut trei mari adunări naţionale: de la 27 august 1989 (revendicarea alfabetului şi a grafiei latine), de la 23 iunie 1990 (declararea Suveranităţii) şi de la 27 august 1991 (proclamarea Independenţei). Abordând istoriceşte aceste manifestaţii de amploare, rezultatul scontat – cel al reunificării, nu a avut finalitate, pe când din perspectivă politologică, fenomenul s-ar fi consumat prin trecerea de la „romantism” la „pragmatism”. În tot cazul, marile adunări naţionale de la Chişinău au fost expresia unor reverberaţii populare şi nu a unor elucubraţii populiste.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Similar ghinionului generaţiilor precedente, în aprilie 2009, tinerii au reuşit să scape de răul mai mare, dând peste răul mai mic. Într-un sens anume, suferim de un blestem al semi-eşecurilor: deşi îngropăm securea războiului, ne pomenim pe baricade; deşi repurtăm victorii, acestea se dovedesc a fi efemere.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
În tot acest răstimp, am pierdut oameni de o valoare incontestabilă. Nu mai sunt printre noi soţii Aldea-Teodorovici, ale căror cântece sunt şi alinare, şi imnuri de rezistenţă. A plecat în lumea celor drepţi şi poetul Grigore Vieru, ale cărui opere constituie un indubitabil reper de moralitate şi demnitate. Ne lipseşte şi disidentul Gheorghe Ghimpu, ale cărui discursuri înflăcărate nu mai pot fi reproduse sau egalate. Şi mulţi, mulţi alţii, fără de care adunările din 1989-1991 nu ar fi fost nici mari, nici naţionale…</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Tocmai din acest considerent, la 3 noiembrie anul curent, vom asista la denaturarea conceptului de „Mare Adunare Naţională”. Cel două partide şi jumătate de la guvernare, care au anunţat intenţia de a organiza o manifestare nu atât pentru susţinerea opţiunii de integrare europeană, cât pentru măsurarea potenţei lor electorale, devin complicii profanării memoriei celor care au făcut posibilă descătuşarea de regimul sovietic. Să fiu înţeles corect: nu sunt contra aderării la Uniunea Europeană, sunt împotriva metodelor comuniste de impunere a acestui deziderat. Oriunde în lumea civilizată, dragostea cu de-a sila nu este altceva decât viol. Or, a-ţi obliga membrii şi simpatizanţii să dea buzna cu căţel şi purcel în PMAN este dovada supremă a iresponsabilităţii şi a disperării politice.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Nu insist să abordez aspectul privind autodeconspirarea lipsei de legitimitate a puterii care-şi cheamă susţinătorii, ci doar să precizez că participanţii la veritabilele Mari Adunări Naţionale din ’89–’91 au fost mai europeni în gândire, cu toate că trăiau încă în URSS, decât toţi „euro-optimiştii” de astăzi.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Aristotel spunea că „orice asociaţie trebuie să aibă un fel de unitate, dar nu o unitate absolută. E ca şi cum ai încerca să faci o armonie dintr-un sunet”. De aceea, chemarea monstruoasei coaliţii „pro-europene” la manifestarea euforică şi butaforică a aspiraţiilor europene nu este altceva decât un urlet în surdină, nicidecum o odă a bucuriei. Toboşarii comunişti şi trâmbiţaşii de la guvernare mi se par a fi doi fraţi siamezi. Atât unii, cât şi alţii încearcă să ne încânte cu un râgâit din măruntaiele lor îndestulate. Mie nu-mi este a zâmbi pe stomacul gol şi nici nu-mi doresc să joc pe muzica vreunei tabere. Prin urmare, stimaţi guvernanţi, nu contaţi pe prezenţa mea la „Marea Adunătură Naţională”.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Dostoievski spunea că „una este temperatura de fierbere a apei şi alta este temperatura de topire a fierului”. Similar, una este să îndrăgeşti valorile europene şi cu totul altceva este să te prostituiezi în public de dragul unui partid mai compromis decât altul.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; color: #262626; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 11.818181991577148px; line-height: 16.363636016845703px; margin-bottom: 10px; margin-top: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<a href="http://www.evz.ro/detalii/stiri/marea-adunatura-nationala-pentru-integrarea-europeana-1064290.html" target="_blank">Acest articol a fost publicat în "Evenimentul Zilei", ediţia din 28.10.2013</a></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-76472806865064086502013-08-27T11:31:00.002+03:002013-08-27T14:37:36.445+03:00"Munteanul" primitiv<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Acest text nu abordează o anumită
trăsătură sau tipologie, de altfel inexistentă, a celor originari din regiunea geografică
a Munteniei, ci reprezintă o replică la </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><a href="http://graiesc.md/articole/cito-takoe-ruminskii.html" target="_blank"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">comentariul</span></a></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"> unuia dintre
articolele mele anterioare – </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><a href="http://voxreport.unimedia.info/2013/08/17/moldoveanul-primitiv/" target="_blank"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Moldoveanul primitiv</span></a></i></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">. Titlul materialului de faţă rezidă din propria intuiţie că
autorul comentariului este un „maldavan” cu nume de muntean. În tot cazul, cel responsabil
de apariţia şi plasarea textului pe site-ul graiesc.md nu avut nici măcar
curajul, darămite bunul simţ, să-şi indice numele. I-o fi ruşine de propria
persoană, de aceea cred că este vorba despre un „muntean” complexat, frustrat
şi, bineînţeles, primitiv.</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Precizez că acel comentariu a
fost scris în limba rusă, după care </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><a href="http://graiesc.md/articole/ce-este-limba-romineasca.html" target="_blank"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">o parte a fost tradusă în „moldovenească”</span></a></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">.
Respectiv, deşi autorul este în mod cert alolingv, acesta s-a regăsit în textul
</span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Moldoveanul primitiv</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, fapt ce-l priveşte,
având tot dreptul la autodeterminare.</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">1. În comentariu se spune că:
„existenţa rusismelor în limba română a devenit pentru români un fapt
inconvenabil din punct de vedere politic, motiv pentru care aceştia au demarat
o largă campanie lingvistică împotriva noastră. Scopul campaniei este de a
exclude şi de a înlocui rusismele cu franţuzismele, ba chiar de a îmbogăţi
limba română pe seama limbii franceze”.</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Întâi de toate, nu sunt
convins că limba română ar conţine un număr signifiant de rusisme (cuvinte
preluate exclusiv din limba rusă). Mai degrabă, respectivul ins s-a referit la lexemele
de origine slavă. Dar ce are sula cu perfectura? Rusa este una dintre
succesoarele limbii slavone, nu invers. Românii au adoptat slavona în sec. al
X-lea, prin filiera sudică (de la sârbi şi bulgari), ca urmare a faptului că făceau
parte din </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Commonwealth-ul bizantin</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">. În
acea perioadă, slavii de est au apelat la varegi, ca să-i conducă, fiind o
seminţie depravată şi abrutizată (trăiau în păduri precum animalele, dacă e să
dăm crezare Cronicii lui Nestor, ce datează din sec. XII), iar limba rusă
literară, de la care am fi putut împrumuta anumite cuvinte (rusisme), nici
măcar nu era în faza embrionară. Acceptarea slavonei în arealul lingvistic de
la nord de Dunăre s-a făcut din considerente politice, întrucât acestei limbi i
s-a conferit statutul de „limbă sfântă”, alături de ebraică, greaca veche şi
latina. Prin urmare, perpetuarea utilizării slavonei în Biserică şi, ulterior,
în cancelariile domneşti ale Ţărilor Române s-a făcut din aceleaşi raţiuni
practice pentru care latina a devenit limba oficială a Regatului Ungariei.</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Menţionez, totodată, că
numeroasele cercetări lingvistice pertinente au demonstrat originea slavă a mai
multor lexeme româneşti, unele desemnând forme de relief (</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">deal</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">) şi
termeni din domeniul organizării sociale (</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">stăpân</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">boier</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">jupân</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">),
altele fiind hidronime (</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Bistriţa </span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">– râul repede, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Milcovul</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Râmnicul
</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">– râul cu peşte) şi toponime (</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Zimnicea</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Putna</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Slatina</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">,
</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Zlatna</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"> etc.), nemaivorbind de noţiuni de afectivitate (</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">iubire</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">dragoste</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">,
</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">nevastă</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">) şi de unele privind cultul religios (</span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">praznic</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">a
blagoslovi</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">vecernie, pomelnic</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">, </span><i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">bodgaproste</span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"> etc.).</span></span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=6059981975968530314#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">[1]</span></span></span></span></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"> Dar după cum a demonstrat B.P. Haşdeu, de
altfel un împătimit slavist, „într-o limbă nu contează atât cantitatea, cât
valoarea de circulaţie a cuvintelor”, astfel încât, „în română se pot formula
fraze întregi numai cu cuvinte latine, dar este imposibil de alcătuit o frază
exclusiv din elemente slave, turceşti, greceşti şi maghiare etc.”</span></span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=6059981975968530314#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">[2]</span></span></span></span></span></span></a></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">În ceea ce priveşte „campania
lingvistică” împotriva moldovenilor primitivi, îl asigur pe autorul
comentariului că nu sunt nici flatat, şi nici indignat de obsesiile sale conspiraţionale.
Dacă dânsul crede că un articol pe blog face parte dintr-o „largă campanie”, nu
pot decât să-l compătimesc şi să încerc să-l abordez precum un psihiatru îşi
tratează pacienţii.</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Totodată, acuzele aduse limbii
române, precum că s-ar îmbogăţi „pe seama limbii franceze”, denotă
superficialitate crasă şi diletantism. Orice limbă se dezvoltă organic prin
împrumuturi; asimilează şi adaptează anumiţi termeni din alte limbi. În acest
sens, rusa nu este o excepţie. Dacă scriitorii ruşi s-ar fi cramponat în fondul
lexical slavon, rusa literară ar fi devenit o limbă moartă. Ţin să-l atenţionez
pe autorul comentariului că a comis o „gravă eroare”, un „sacrilegiu”,
utilizând în textul său lexeme a căror origine este alta decât cea slavă.
Bunăoară, următoarele cuvinte ruseşti provin din latină: лингвистическую
(lingua), компания (comitatu), абсолютном (absolute), фрагмент (fragmentum),
литературном (litterarum), идеологи (ideologues), вектор (vector),
продемонстрировать (demonstrabimus) etc. În acest context, trebuie precizat că
întreaga intelectualitate şi cancelarie imperială de la Sankt Petersburg scria,
în sec. XIX, răvaşe şi rapoarte în franceză, limba de circulaţie internaţională
a acelei perioade. Prin urmare, şi rusa s-a îmbogăţit „pe seama limbii
franceze”.</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">2. Autorul comentariului îmi
reproşează tacit că aş fi întrebuinţat în articolul </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Moldoveanul primitiv </span></i><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">cca 25% de franţuzisme. Motiv pentru care,
acesta se întreabă „de ce dezvoltarea limbii române pe seama celei franceze
denotă inteligenţă, însă dezvoltarea limbii „moldoveneşti” pe seama celei ruse
este primitivism?”.</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">În susţinerea afirmaţiilor
sale, „munteanul” primitiv prezintă neologismele româneşti din textul meu şi
echivalentele acestora în franceză, de la care ar fi provenit: asist (assister),
revelaţiune (revelation), elucubraţiile (élucubration), abjecte (abject),
atribuie (attribuer), perimat (périmer), opinie (opinion), complac (complaire),
abundă (abonder), infatuare (infatuer), respectivii (respectif), flatulenţă (flatulence),
elimina (éliminer), oripilat (horripiler), repugnă (répugner), lamentează (lamenter),
condiţia (condition), derizorie (dérisoire), fracţiune (fraction), aroge (s'arroger),
parvenirea (parvenir), pervertirea (pervertir).</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Autorul anonim pare rupt de
realitate, ca să nu zic imbecil. Prin exemplele invocate, mi-a ridicat mingea
la fileu şi îmi este destul de facil să-l contrazic. Dar având în vedere că
„munteanul” primitiv nu a înţeles diferenţa dintre rusisme şi cuvintele de
sorginte slavonă, nu sunt convins că cei doi neuroni ai săi vor fi capabili să
asimileze următoarea informaţie:</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Cele 25% de „franţuzisme” din
textul meu sunt cuvinte de origine latină. Româna este una dintre puţinele
limbi romanice în care majoritatea covârşitoare a fondul lexical şi chiar uzual
provine din latină. Bineînţeles, contează şi filiera prin care anumiţi termeni au
redevenit parte a limbii române (în cazul dat – prin intermediul limbii
franceze), dar nu poate fi eludat substratul lingvistic. Prin urmare, cuvintele
pe care „munteanul” primitiv le-a evocat ca fiind pur şi simplu franţuzisme,
sunt lexeme readuse în circuitul lingvistic românesc graţie influenţei
culturale franceze, dar care au origine latină:</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">a asista (assideo, -tere),
revelaţiune (revelo, -are), elucubraţie (elucubratio), abject (abjectus), a atribui
(attribuere), perimat (perimo, -ere), opinie (opinio, -nis), a abunda (abundare),
infatuare (infatuare), respectiv (respectivus), flatulenţă (flatus), a elimina
(e-limino, -are), oripilat (horripilari), a repugna (repugnare), lamentează (lamentare,
-ari), condiţie (condicio, -onis, conditio), derizoriu (derisorius), fracţiune
(fractio, -onis, fractus), a aroga (ar-rogo, -rogare), a parveni (pervenire), a
perverti (pervertere, -versum).</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">3. În definitiv, asemenea
„munteni” primitivi îşi fac un deserviciu atunci când încearcă să manipuleze şi
să inoculeze ideea prevalării rusismelor în limba vorbită de românii basarabeni.
Cad în derizoriu, ca să nu zic că se fac de râsul găinilor. Pentru final, vă
propun atenţiei o mostră de schimonosire a limbii române, pe care autorul
anonim jinduieşte să o considerăm „moldovenească”:</span></span></div>
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">„Citesc şi mă minunez, deşi nu
присутствуеск (asist) la o minune sau la o откровение (revelaţiune), ci la ун
презренный полет де фантазии (elucubraţiile abjecte) ale moldovenilor care nu
privesc mai departe de streaşina casei, dar care îşi присуждаеск (atribuie) un
punct de vedere устаревшый (perimat) şi au pretenţii de formatori de мнение
(opinie); care примеск удовольствие де ла ничтожества (se complac în nimicnicia)
lor, dar care изобилуеск (abundă) de тщеславие (infatuare). Respectivii suferă
de газообразование (flatulenţă) şi nu pot спусти (să-şi elimine) gazele decât
în обште (public).</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-size: small;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">”</span></span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span></span></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<span style="font-size: small;"><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><br clear="all" /></span></span>
<br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=6059981975968530314#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RU;">[1]</span></span></span></span></span></a><span lang="RO"> <i>Magazin istoric</i>, nr. 8 (509), august 2009, „Între Occidentul
latin şi Orientul bizantin” (Ioan Aurel-Pop), p.10.</span></div>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=6059981975968530314#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RU;">[2]</span></span></span></span></span></a><span lang="RO"> L. Boia, <i>România – ţară de frontieră a Europei</i>, ed. Humanitas,
Bucureşti, 2002, p.48.</span></div>
</div>
</div>
<br />Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-80391053815786956472013-08-23T16:40:00.002+03:002013-08-23T16:40:10.950+03:0023 august 1944 - lovitură de stat sau "resurecţie de palat"?<div style="text-align: justify;">
<b>Lovitura de stat </b>este răsturnarea rapidă şi adesea neconstituţională a regimului politic existent, impusă de un grup de persoane, de regulă format din comandanţi militari.</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>"Resurecţia de palat"</b> o considerăm a fi redeşteptarea politică a monarhului legitim, prin revendicarea paşnică a prerogativelor sale, cu scopul restabilirii ordinii de drept.</div>
<div style="text-align: justify;">
Regele Mihai era suveranul României Mari în 1944. Atinsese deja vârsta majoratului când a urcat la tron pentru a doua oară, în '40, fapt ce exclude versiunea ineptă a perpetuării regenţei în persoana lui Ion Antonescu. Un alt aspect esenţial, ce trebuie reţinut, este că Alteţa Sa l-a succedat pe tatăl său în calitatea de principe moştenitor, şi nu de marionetă sau de uzurpator. Carol al II-lea menţionase, în actul de abdicare, că îi transmite fiului său "grelele sarcini ale domniei" (Fl. Constantiniu, <i>O istorie sinceră a poporului român</i>). Mihai I nu guverna, nu era "Conducătorul statului", dar continua să domnească. România nu a încetat, în '44, să mai fie monarhie.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgykavPRjuaY0fhHKTJnaorHN3iK-PC7dy1ucngtnMS-xcdYA9pAZf7ULhcG1e2x91s9aSQ5p3r-pWT_962b5b21BsRzQDFshn2fShRHgziBCZe186AfutYnFOQnB2drIzaWSYYRf22Dzy8/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgykavPRjuaY0fhHKTJnaorHN3iK-PC7dy1ucngtnMS-xcdYA9pAZf7ULhcG1e2x91s9aSQ5p3r-pWT_962b5b21BsRzQDFshn2fShRHgziBCZe186AfutYnFOQnB2drIzaWSYYRf22Dzy8/s320/images.jpg" width="273" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Arestarea lui Antonescu nu poate fi considerată "lovitură de stat" şi din considerentul că aceasta s-a produs în limitele Constituţiei din '38, care stipula că şef al statului român este Regele, nu prim-ministrul. Altfel spus, dacă generalul Sănătescu nu i s-ar fi supus regelui şi nu Mihai I ar fi ordonat arestarea mareşalului, ci invers, am fi putut vorbi de o autentică şi indubitabilă lovitură de stat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin urmare, forma de guvernare existentă în România (monarhia) nu a fost modificată pe 23 august 1944. De asemenea, regimul politic doar aparent a fost schimbat, prin tentativa de revenire la monarhia constituţională interbelică, în detrimentul dictaturii militare antonesciene. Din nefericire, Constituţia din '23 nu a mai fost restabilită, iar odată cu abdicarea forţată a regelui Mihai, putem vorbi de o "lovitură de stat", pusă la cale de comunişti, după fraudarea alegerilor din toamna anului 1947. Prin urmare, Groza a făcut ceea ce Antonescu nu ar fi îndrăznit să facă, întrucât un rege l-a făcut Conducător al statului, iar altul i-a conferit gradul de Mareşal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Finalmente, ţin să precizez că prin cercetarea, analizarea şi interpretarea evenimentelor din acele vremuri tulburi, putem oricând să ne dedăm erorilor. Însă, în umila mea opinie, nu avem dreptul să greşim atunci când denumim un fapt istoric sau altul. Este cât se poate de evident că orientarea politico-militară a României s-a schimbat radical după 23 august 1944: din aliaţi ai Axei am devenit duşmani, iar din potenţiali învinşi/învingători am devenit victime, dar o lovitură de stat nu înseamnă (doar) schimbarea vectorului extern.</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-84633397207498281262013-08-16T15:44:00.002+03:002013-08-16T16:24:36.346+03:00Moldoveanul primitiv<blockquote class="tr_bq">
Ştiu că sunt prost. Dar când mă uit în jur, prind curaj </blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
(Ion Creangă)</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
Am învăţat să citesc şi să scriu, să selectez informaţiile şi să le analizez, dar n-am învăţat să accept incultura, inepţia şi lipsa bunului simţ. Pe de o parte, am evoluat ireversibil, nu pot regresa în această privinţă, pe de altă parte, însă, sunt un "inadaptabil", care nu v-a înţelege niciodată, la modul exhaustiv, prostia moldoveanului primitiv.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguGz0Y2iVlhVJuk9IGbCARetkP6G4mYgsOErg_ABU5pgVBEXweAP2RQ0QxOyPSBqFvrTRchFzrtkhM4_oZ73bgS3nkp7ACJaHZMIqwZL6ztJKMDuT-iG1Ow4-fwZbj6_2cBMmCUc9phYR8/s1600/1273598029_caricatura.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="140" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguGz0Y2iVlhVJuk9IGbCARetkP6G4mYgsOErg_ABU5pgVBEXweAP2RQ0QxOyPSBqFvrTRchFzrtkhM4_oZ73bgS3nkp7ACJaHZMIqwZL6ztJKMDuT-iG1Ow4-fwZbj6_2cBMmCUc9phYR8/s400/1273598029_caricatura.jpg" width="400" /></a></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
Citesc şi mă minunez, deşi nu asist la o minune sau la o revelaţiune, ci la elucubraţiile abjecte ale moldovenilor care nu privesc mai departe de streaşina casei, dar care îşi atribuie un punct de vedere perimat şi au pretenţii de formatori de opinie; care se complac în nimicnicia lor, dar care abundă de infatuare. Respectivii suferă de flatulenţă şi nu pot să-şi elimine gazele decât în public.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt oripilat şi mă repugnă prostia, îndeosebi cea a concetăţeanului meu, care nu poate discerne bobul de neghină, se lamentează de condiţia sa derizorie, pentru ca peste o fracţiune de secundă să-şi aroge aere de intelectual. Parvenirea şi pervertirea sunt două târfe care i-au pus poalele moldovenismului pe cap. Îl descalifică şi-l dezumanizează. Îl readuc la condiţia omului din peşteră, care îşi lasă scârnăviile şi dejecţiile verbale tot acolo unde le-a consumat şi formulat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Moldoveanul primitiv nu este idiot, căci produce idiotisme. Dar nu este nici versat în vreun domeniu anume, căci e <i>specialist</i> în toate. Dânsul vorbeşte cu nonşalanţa unui om elevat despre lucruri care-l depăşesc. "De tăceai, filosof rămâneai" nu este un aforism pe care să i-l recomanzi. De ce să tacă, să nu se manifeste, dacă doar astfel se poate forma ca lider (de trib)? Respectivul nu tinde să polemizeze, să cunoască, să chibzuiască. Emulaţia sa prematură e a unui copil care vrea jucăria şi atât. Nu-l interesează cu ce efort se obţine aceasta şi dacă are nevoie de ea; nu vrea să convingă, să argumenteze, dânsul este <i>purtătorul adevărului</i> în ultimă instanţă.<br />
Pentru moldoveanul primitiv, noi vorbim o limbă înrudită cu româna. Nu-l interesează, bunăoară, că din punct de vedere al lingvisticii, italiana şi spaniola sunt înrudite, având acelaşi fond latin, deşi sunt două limbi diferite. Acest individ înţelege că vorbeşte româna, dar vrea să-şi numească limba <i>moldovenească</i> şi afirmă că suntem "înrudiţi lingvistic". E îndărătnic ca bourul de pe stemă. Şi e prost precum căţeaua Molda, din legenda lui Dragoş.<br />
În accepţiunea specimenului la care mă refer, românii sunt ţigani. De aceea, el s-ar face frate şi cu dracul, adică cu tot felul de seminţii cu ochii înguşti, care se vor a fi "euro-asiatici". Nu contează că în Republica Moldova locuiesc mai mulţi ţigani (raportat la numărul populaţiei), decât în România, şi că e dispus să lucreze la străini o viaţă întreagă, fix ca ţiganii, doar de dragul încropirii unei averi. N-are treabă cu logica şi etica. Dânsul are prejudecăţi şi stereotipuri.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru acest incult, Marea Unire nu a fost decât "un profit a (!) elitei româneşti". Elita la care se referă e departe de dânsul ca Pluto de Soare. Moldoveanul primitiv nu poate să priceapă că în perioada interbelică ţăranii basarabeni au fost împroprietăriţi şi educaţi. Respectivul crede că atunci s-a produs "românizarea forţată", care "era mult mai amorală decât rusificarea din 1812-1917". Logică de babuin: cel mai bine ne-a fost când ruşii au plecat şi românii n-au venit. Exact ca primatele, moldoveanul primitiv crede că un arbore creşte din pod şi că dacă-i tai rădăcinile, el n-o să cadă cu tot cu copac.<br />
Un alt subiect intrigant, în care ingratul se crede versat, îl constituie cedarea Basarabiei în 1940. Dânsul nu înţelege de ce statul român a renunţat, pentru o perioadă efemeră, la o "podoabă" atât de "preţioasă" ca neamul lui de primitivi. Probabil, nu-şi poate forţa creierul lipsit de circumvoluţiuni ca să priceapă că renunţarea temporară la Basarabia şi Bucovina de Nord a fost dureroasă, dar şi imperioasă. De ce respectivul nu critică retragerea aureliană, ci, dimpotrivă, o consideră un fapt benefic, după care, în spaţiul carpato-danubiano-pontic, s-au perindat mai multe popoare barbare?<br />
Finalmente, moldoveanul primitiv este majoritar în R. Moldova. Despre asta a spus şi Băsescu, dar cu alte cuvinte. Ceea ce trebuie reţinut este că nu majorităţile decid, ci elitele minoritare şi solidare. Nu are rost să lupţi cu "morile de vânt", dar nici nu le poţi lăsa "să semene pleava şi să vânture grâul".</div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-68598878927422798052013-08-02T11:47:00.000+03:002013-08-02T13:11:02.689+03:00Demisec de secole (pamflet)<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">Ziua I</span></i><span lang="RO"> – Elicoptere
pacificatoare survolează spațiul aerian al Republicii Moldova, inclusiv Chișinăul.
Membri și simpatizanți ai unor organizaţii, precum „Liga Tineretului Rus”, s-au
adunat în Piața Marii Adunări Naționale și au urcat pe clădirea Guvernului, pe
Arcul de triumf şi pe Catedrala „Nașterea Domnului”, pentru a-i întâmpina pe
pacificatori. Parlamentul Republicii Moldova se află în vacanță.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">Ziua II</span></i><span lang="RO"> – Unități de
infanterie ale trupelor de pacificatori ocupă Vadul lui Vodă, punct strategic
de importanță vitală pe Nistru. Președintele Parlamentului convoacă o ședință
extraordinară a legislativului, la care se prezintă doi vicepreședinți și încă
7 deputați, toţi bronzaţi, pardon – reformaţi. Ședința se amână din lipsă de
cvorum.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">Ziua III</span></i><span lang="RO"> – Proteste
la sediul Primării mun. Chișinău împotriva primarului general. Protestatarii
acuză instituţia de acordarea ilegală pacificatorilor a dreptului de a se
odihni <st1:personname productid="la Vadul" w:st="on">la Vadul</st1:personname>
lui Vodă. Ședință extraordinară a Guvernului. Ministrul Educaţiei propune
instalarea unor camere de luat vederi pe Nistru, pentru a supraveghea dacă soldații
pacificatori nu şi-au copiat „examenul” susţinut în 1992.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">Ziua IV</span></i><span lang="RO"> – Elicoptere
survolează din nou Chișinăul. În regim de urgență apărarea antiaeriană este
dotată cu noi rachete antigrindină. Premierul decide să efectueze o vizită de
lucru <st1:personname productid="la Bruxelles." w:st="on">la Bruxelles.</st1:personname>
În sfârșit, se convoacă ședința extraordinară a Parlamentului, după ce
deputaților li se promite câte o indemnizaţie de 30 000 de lei pentru
tratament medical după fiecare şedinţă plenară. Aflat în vizită <st1:personname productid="la Brigada" w:st="on">la Brigada</st1:personname> din Bălți, ministrul
Apărării emite un ordin prin care interzice sinuciderile și împușcarea din
greșeală a camarazilor în Armata Națională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">Ziua V</span></i><span lang="RO"> – Noi unități
militare pacificatoare trec Nistrul. Ședința extraordinară a Parlamentului
continuă, sunt adoptate peste 50 de legi în toate lecturile posibile, la
interval de 2 minute. Un deputat neafiliat propune lichidarea unor universități
de stat, pentru a le proteja de un eventual bombardament. Ministrul de Interne
ordonă urgentarea procesului de dotare a poliției cu noi uniforme. Premierul
ajunge <st1:personname productid="la Bruxelles" w:st="on">la Bruxelles</st1:personname>,
unde nu a fost pus picior de moldovean tocmai de o săptamână. Purtătorul de
cuvînt al şefului statului organizează o conferință de presă, la care anunță că
președintele consideră trupele pacificatoare ca fiind parte agresoare și că va
supraveghea situația din Kiev, unde participă într-o expediţie misionară. Pe
malul drept al Prutului aterizează aeroplane cu țigări de contrabandă refugiate
din Moldova. La spitalul municipal Ignatenco sunt descoperite 4 bormașini
industriale folosite de serviciile de spionaj pacificatoare. Ministerul
Sănătății se autosesizează și promite dotarea spionilor cu bormașini
specializate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">Ziua VI</span></i><span lang="RO"> – Unități de
infanterie motorizată ale pacificatorilor trec Nistrul și ajung la intrarea în
Chișinău. Grupe de voluntari, nemulțumiți de activitatea primarului general al
capitalei, formează primele detașamente de partizani în Pădurea Domnească. Președintele
Parlamentului decide să se deplaseze și el <st1:personname productid="la Bruxelles" w:st="on">la Bruxelles</st1:personname>, în ajutorul
premierului. Parlamentul adoptă o Declarație oficială prin care își exprimă
dorința de rezolvare pașnică a conflictului. Autoritățile de <st1:personname productid="la Comrat" w:st="on">la Comrat</st1:personname> acuză Chișinăul de
provocări și proclamă independența Găgăuziei, precum și mobilizarea generală pentru
apărarea „patriei istorice”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">Ziua VII</span></i><span lang="RO"> – Primele
victime ale conflictului militar pacificator. S-a tamponat automobilul unui procuror cu maşina unui combatant, la intersecţia străzii Calea Ieşilor cu şoseaua Balcani, în timp ce se deplasau
spre front. Vinovat este declarat automobilul poliţiei de patrulare, venit la locul accidentului. </span><span style="line-height: 150%; text-indent: 1cm;">Mişcarea „Nu Războiului Mafiot” îşi revendică isprava. Apar și
vești îmbucurătoare: Ministrul Apărării declară ca Armata națională este
pregătită să înfrunte orice agresiune, săpile și lopețile sunt ascuțite, artileria
este dotată cu cei mai calitativi bolovani de piatră și cele mai moderne praștii,
iar baloanele unui operator de telefonie mobilă sunt gata oricând de decolare, după
care-și prezintă demisia. Statul Tuvalu din Oceanul Pacific, aflând (abia acum)
despre înfrângerea lui Ștefan cel Mare </span><st1:personname productid="la Războieni" style="line-height: 150%; text-indent: 1cm;" w:st="on">la Războieni</st1:personname><span style="line-height: 150%; text-indent: 1cm;">, își oferă sprijinul militar, în număr
de 10 bărci, care se proconizează să ajungă în portul Giurgiulești într-un an, pentru
a împiedica retragerea turcilor. Între timp, înaintarea trupelor pacificatoare
este împiedicată de drumurile recent reparate care păzesc cu strășnicie
intrarea în capitală. Dar, din păcate, aviația inamică începe bombardarea
princilalelor centre economice şi culturale ale orașului. Cea mai avariată
este Piața Centrală.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<i><span lang="RO">(În loc de epilog):</span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Trezit brusc de orologiu, vădit
îngrijorat și transpirat, suferind de o sete necruțătoare și de o teribilă
durere de cap, demnitarul exclamă: "Tfiu, Doamne, iartă-mă, nu mai sărbătoresc creştinarea Rusiei Kievene!"<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Autor: <b><a href="https://www.facebook.com/michaelus.iustinianus?fref=ts" target="_blank">Mihail Iustinian Ţurcanu</a></b></span></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-92073239587477704102013-07-26T22:51:00.002+03:002013-07-26T22:53:26.719+03:00Dialog pe blog (26.07.2013)Cu aceasta postare, depasim numarul de 10 mii de vizualizari!<br />
Va multumesc!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/InrAx6ggHCs?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<br />Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6059981975968530314.post-3144459679210499162013-07-26T08:41:00.000+03:002013-07-26T08:41:02.740+03:00"Mizerabilii" reformatori<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Anterior, într-un text
intitulat „<i>Moromeţii</i> reformatori”, scriam că preşedintele PL, Mihai Ghimpu, s-a
pomenit în situaţia personajului Ilie Moromete, cel care se face vinovat nu atât
de plecarea „fiilor rătăciţi” Nilă, Achim şi Paraschiv (alias „grupul Hadârcă”),
care l-au deposedat şi de <i>oi</i> (alias fracţiunea parlamentară), şi de <i>cai</i> (alias
co-participarea la guvernare), cât de faptul că nu i-a convins să revină acasă
(alias în partid). Spuneam, totodată, că aidoma familiei Moromete, supusă unei
presiuni sociale căreia nu i-a rezistat, la fel şi „familia PL” este supusă
unor presiuni mediatice şi secesioniste.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Având în vedere declaraţia recentă
a Consiliului Reformator, prin care transfugii au anunţat crearea unei noi
formaţiuni politice, fără a conveni în prealabil în privinţa unui lider sau cel
puţin a unei denumiri, şi prin care au renunţat, într-un final, la intenţia
temerară de a reforma Partidul Liberal, unele completări sunt imperioase.
Astfel, devine tot mai evident că reformatorii şi-au arogat nu doar trăsăturile
Moromeţilor lui Preda, dar şi pe cele ale Mizerabililor lui Hugo.<o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzx5GNw1MzAweufaWoLjSrrUh6MpEqSHtr12a8-k7GlIpv6Kf2_dcKe3ip7zVXFQnHljeL7piAf1YmFIpFXpSIwI2u1CzijdDzPxoZ9BuaAyHjJmWtjGY1xqYNsVntwWuxEQyYKBUL48rM/s1600/caricatura+reforma.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzx5GNw1MzAweufaWoLjSrrUh6MpEqSHtr12a8-k7GlIpv6Kf2_dcKe3ip7zVXFQnHljeL7piAf1YmFIpFXpSIwI2u1CzijdDzPxoZ9BuaAyHjJmWtjGY1xqYNsVntwWuxEQyYKBUL48rM/s320/caricatura+reforma.jpg" width="257" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Carnetul de membru PL al lui
Ion Hadârcă poate fi asemuit cu carnetul galben al lui Jean Valjean, ambele
reprezentând o evadare din captivitatea metehnelor trecutului, dar nu şi o
exonerare. Deşi lui Jean i s-a oferit o a doua şansă, acesta a pretat asupra unui
gest abominabil, furând argintăria din casa unui preot. Într-un anume fel,
Mihai Ghimpu s-a comportat precum Myrel Bienvenu, atunci când l-a reabilitat pe
Hadârcă şi l-a propulsat în funcţia de preşedinte a fracţiunii parlamentare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Acest <i>poet printre
politicieni şi politician printre poeţi</i> reprezintă o dovadă elocventă a necesităţii
adoptării unei legi a lustraţiei. Pe lângă poemul „Omul cât vremea”, publicat
în volumul „Lenin – o stea îndrumătoare”, Jean Valjean al Moldovei este autorul
mai multor osanalii la adresa regimului sovietic, printre care şi un material
apărut în ziarul <i>Literatura şi Arta</i>, la 12 noiembrie 1987, în care trubadurul
reformator îşi încheia astfel pledoaria: „Aceasta-i calea luminată de Lenin,
calea uniunii celor egali! Aceasta-i lumina sfântă a Marelui Octombrie”. Dacă
cele câteva versuri elogioase la adresa lui Lenin pot fi oarecum justificate,
pornind de la premisa că era să-i fie cenzurată orice operă lirică, atunci
articolele de adulaţie din presa periodică nu pot fi nici măcar muşamalizate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Aidoma lui Valjean, care nu
s-a abţinut de la jefuirea unui copil, Hadârcă nu a rezistat tentaţiei să
încerce să preia un partid cu o vârstă fragedă. Acum, probabil, dânsul este în
căutarea unui lider pe care să-l idolatrizeze, motiv pentru care îi sugerăm
revenirea la „învăţătura” lui Vladimir Ilici şi nu pretindem la drepturile de
autor pentru denumirea viitoarei formaţiuni politice: <b>Partidul Leninist
Reformator</b> (dacă tot jinduieşte la abrevietura <st1:stockticker w:st="on">PLR</st1:stockticker>).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">În ceea ce-i priveşte pe
ceilalţi <i>mizerabili</i> reformatori, soarta politică a acestora a fost
pecetluită, odată cu demiterea ultimilor mohicani liberali din fruntea
instituţiilor de stat. Despre Ana Guţu, cea care a propus lichidarea a două
universităţi de stat, dar care activează ca prorector la o universitate privată
şi care se simte ruşinată de salariul de deputat, pe care-l primeşte, însă, cu
regularitate; sau despre Vitalie Marinuţa, care face declaraţii hazardate şi nu
poate combate încălcările statutare din armată, darămite că instruiască
potenţiali combatanţi, nici nu merită să menţionez.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; tab-stops: 364.5pt; text-align: justify; text-indent: 1.0cm;">
<span lang="RO">Odată ce procesul
de salubrizare a formaţiunii politice liberale pare să se fi încheiat, o eventuală
alegere a primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, în
funcţia de preşedinte PL, va avea efectul unui bumerang împotriva
reformatorilor neretractabili. Şi-atunci <i>mizerabilii</i> vor deveni indezirabili.<o:p></o:p></span></div>
Mischescuhttp://www.blogger.com/profile/03346849700409108005noreply@blogger.com0